Marile pandemii din istoria omenirii

Pe măsură ce oamenii au călătorit în întreaga lume, au contribuit la răspândirea masivă a bolilor  infecțioase. Chiar și în această epocă modernă, focarele sunt aproape constante, deși nu fiecare focar atinge un nivel de pandemie, așa cum a făcut noul Coronavirus (COVID-19).

Vizualizarea următoare prezintă unele dintre cele mai mortale pandemii din istorie, de la holeră până la evenimentul actual COVID-19.

Afecțiunile și bolile au afectat omenirea încă din primele zile. Cu toate acestea, abia după ce atat comertul cat si comunitățile agrare s-au dezvoltat, răspândirea acestor boli infecțioase a crescut dramatic.

Comerțul larg răspândit a creat noi oportunități pentru interacțiunile umane și animale care au stimulat astfel de epidemii. Malaria, tuberculoza, lepra, gripa, variola și altele au apărut pentru prima dată în perioada dezvoltării comerțului.

Cu cât oamenii au devenit mai civilizați – cu orașele mai mari, cu rute comerciale mai exotice și cu un contact crescut cu diferite populații de oameni, animale și ecosisteme – cu atât mai probabil vor apărea pandemii.

Nume Perioada Tip/Gazda Numarul deceselor
Ciuma Antonină 165 – 180 Se crede că este varicelă sau rujeolă 5M
Epidemia Japoneza de variola 735-737 Virusul variolei 1M
Ciuma Iustinian 541-542 Bacterii/ șobolani 30-50M
Moartea neagră (Ciuma bubonica) 1347-1351 Bacterii/ șobolani 200M
Noul focar de variola Incepând cu 1520 Virusul variolei 56M
Marea Ciuma din Londra 1665 Bacterii/ șobolani 1M
Pandema de holera 1817-1923 Vibrionul holeric 1M +
Ciuma italiană 1629-1631 Bacterii/ șobolani 1M
A treia ciumă 1885 Bacterii/ șobolani 12M(China si India)
Febra galbenă La sfârșitul anilor 1800 Virus/tânțari 100.000-150.000 SUA
Gripa rusească 1889-1890 Se crede că este H2N2 (de origine aviară) 1M
Gripa spaniolă 1918-1919 Virus H1N1-Porci 40M -50M
Gripa Asiatică 1957-1958 Virus H2N2 1.1M
Gripa Hong Kong 1968-1970 Virus H3N2 1M
HIV/SIDA 1981-Prezent Virus/ Cimpanzei 25-35M
Gripa porcina 2009-2010 Virus H1N1/Porci 200.000
SARS 2002-2003 Coronavirus/ Lilieci 770
Ebola 2014-2016 Virus/ Animale salbatice 11 000
COVID-19 2019-prezent Coronavirus/ Posibil pangolinii 6400(15 Martie)

Notă: Multe dintre numerele de decese înregistrate mai sus sunt estimări bazate pe cercetările disponibile. Anumite pandemii, cum ar fi Ciuma lui Iustinian, sunt supuse dezbaterii pe baza unor noi dovezi.

În ciuda persistenței bolilor și pandemiilor de-a lungul istoriei, există o singură tendință consistentă în timp – o reducere treptată a ratei de deces. Îmbunătățirea asistenței medicale și înțelegerea factorilor care incubează pandemiile au fost instrumente puternice pentru atenuarea impactului lor.

Mânia zeilor

În multe societăți antice, oamenii credeau că spiritele și zeii au provocat boală și distrugere celor care meritau mânia lor. Această percepție neștiințifică a dus la moartea a mii de oameni.

În cazul ciumei lui Iustinian, istoricul bizantin Procopius din Cezareea a urmărit originile ciumei (bacteriile Yersinia pestis) până în China și nord-estul Indiei, prin rutele comerciale și terestre către Egipt, care a intrat în Imperiul Bizantin prin porturile mediteraneene.

În ciuda cunoștințelor sale aparente despre rolul geografiei și al comerțului jucat în această răspândire, Procopius a dat vina pentru izbucnire pe împăratului Iustinian, declarându-l fie diavol sau invocând pedeapsa lui Dumnezeu pentru căile sale rele. Unii istorici au descoperit că acest eveniment ar fi putut strica eforturile împăratului Iustinian de a reuni părțile vestice și estice ale Imperiului Roman și a marcat începutul Evului Întunecat. Din fericire, înțelegerea umană a cauzelor bolii s-a îmbunătățit, ceea ce duce la o îmbunătățire drastică a răspunsului la pandemiile moderne.

Importarea bolilor

Practica carantinei a început în secolul al XIV-lea, în efortul de a proteja orașele de coastă de epidemiile de ciumă. Autoritățile portuare prudente au cerut navelor care sosesc la Veneția din porturile infectate să stea la ancora timp de 40 de zile înainte de aterizare – originea cuvântului carantină fiind din „quaranta giorni” – 40 de zile.

Unul dintre primele cazuri bazat pe geografie și analiză statistică a fost la Londra la mijlocul secolului 19, în timpul unui focar de holeră. În 1854, dr. John Snow a ajuns la concluzia că holera se răspândea prin intermediul apei contaminate și a decis să afișeze datele de mortalitate din cartier direct pe o hartă. Această metodă a dezvăluit un grup de cazuri în jurul unei pompe specifice din care oamenii își extrageau apa. În timp ce interacțiunile comerciale și viața urbană joacă un rol pivotant, natura virulentă a anumitor boli este cea care indică traiectoria unei pandemii.

Medic Chat banner
Ai o întrebare medicală?

Cu Medic Chat este rapid și ușor să obții sfatul unui doctor calificat!
Fără programări, fără cozi, fără stres!
Întreabă un doctor online

Urmărirea infecțiozității

Oamenii de știință folosesc o măsură de bază pentru a urmări infecțiozitatea unei boli numită reproducere . Acest număr ne spune câte persoane sensibile, în medie, se pot infecta de la o persoană bolnavă.  Rujeola se află în fruntea listei, fiind cea mai contagioasa cu o gama de 12-18. Aceasta înseamnă că o persoană poate infecta, în medie, 12-18 persoane într-o populație nevaccinată.

În timp ce rujeola poate fi cea mai virulentă, eforturile de vaccinare pot reduce răspândirea acesteia. Cu cât mai mulți oameni sunt imuni la o boală, cu atât este mai puțin probabil să prolifereze, ceea ce face ca vaccinările să fie extrem de importante pentru prevenirea reapariției bolilor cunoscute și tratabile.

Este greu să calculăm și să prognozăm impactul real al COVID-19, deoarece focarul este încă în desfășurare și cercetătorii încă învață despre această nouă formă de coronavirus.

 

Urbanizarea și răspândirea bolilor

Urbanizarea aduce din ce în ce mai mulți locuitori din mediul rural în cartiere mai dense, în timp ce creșterea populației pune presiune mai mare asupra mediului. În același timp, traficul aerian s-a dublat aproape în ultimul deceniu. Aceste macro-tendințe au un impact profund asupra răspândirii bolilor infecțioase.

Deoarece organizațiile și guvernele din întreaga lume solicită cetățenilor să practice distanțarea socială pentru a ajuta la reducerea ratei infecției, lumea digitală le permite oamenilor să mențină conexiuni și să facă comerț mai mult ca niciodată.

Citește mai multe despre: Cum ne protejam împotriva coronavirusului?

Sursa:  Visual Capitalist 

Distribuie prietenilor