Boala coronariană

Publicat pe 24 iulie 2020

Actualizat pe 30 iulie 2021

Boala coronariană este o cauză majoră de deces atât în România, cât și în întreaga lume. Este uneori numită boală cardiacă ischemică.

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Întreabă unul dintre cei peste 200 de doctori online

Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim.

Scrie o întrebare

Despre inimă

Inima este un mușchi aproximativ de mărimea unui pumn. Pompează sânge în corp și bate de aproximativ 70 de ori pe minut.

După ce sângele părăsește partea dreaptă a inimii, acesta se îndreaptă către plămânii, unde se încarcă cu oxigen. Sângele bogat în oxigen se reîntoarce în inimă și este apoi pompat la organele corpului printr-o rețea de artere.

Sângele revine în inimă prin vene, înainte de a fi din nou pompat la plămâni. Acest proces se numește circulație sanguină.

Inima obține propria aprovizionare cu sânge dintr-o rețea de vase de sânge de pe suprafața inimii numite artere coronare.

Simptome

Cel mai frecvent simptom al bolilor coronariene este durerea toracică (angină).

Pot exista și alte simptome, cum ar fi palpitațiile cardiace și respirația dificilă. Este posibil ca unele persoane să nu aibă simptome înainte de a fi diagnosticate.

Angină

Dacă arterele coronare se blochează parțial, pot provoca dureri în piept (angină). Aceasta poate fi o senzație ușoară, inconfortabilă, similară cu indigestia. Cu toate acestea, un atac sever de angină poate provoca o senzație dureroasă, de greutate, de obicei în centrul pieptului, care se poate răspândi la brațe, gât, maxilar, spate sau stomac.

Angina este adesea declanșată de activități fizice sau situații stresante. Simptomele trec de obicei în mai puțin de 10 minute și pot fi ameliorate prin repaus sau folosind o tabletă de azotat.

Atac de cord

Dacă arterele sunt complet blocate, se poate produce un atac de cord (infarct miocardic). Atacurile de cord pot deteriora definitiv mușchiul cardiac și, dacă nu sunt tratate imediat, pot fi fatale.

Apelați 112 pentru asistență medicală imediată dacă credeți că faceți un atac de cord.

Deși simptomele pot varia, disconfortul sau durerea unui atac de cord sunt de obicei similare cu cele ale anginei. Cu toate acestea, adesea sunt mai severe și se pot întâmpla și atunci când vă odihniți.

Alte simptome care pot fi prezente în timpul unui atac de cord sunt următoarele:

• durere în alte părți ale corpului – se poate simți ca și cum durerea trece de la piept la brațe, maxilar, gât, spate și abdomen;
• transpiraţie;
• greaţă;
• lipsă de aer.

Simptomele unui atac de cord pot fi, de asemenea, similare cu indigestia. De exemplu, acestea pot include senzația de greutate în piept, dureri de stomac sau arsuri la stomac.

Un atac de cord poate apărea în orice moment, inclusiv în timp ce vă odihniți. Dacă durerile cardiace durează mai mult de 15 minute, poate fi începutul unui atac de cord.

Spre deosebire de angină, simptomele unui atac de cord nu sunt de obicei ameliorate folosind un comprimat de azotat.

În unele cazuri, un atac de cord poate să apară fără niciun simptom. Acest lucru este cunoscut ca un infarct miocardic acut și este mai frecvent la persoanele în vârstă și la persoanele cu diabet.

Insuficiență cardiacă

Insuficiența cardiacă poate apărea la persoanele cu boli cardiace atunci când inima devine prea slabă pentru a pompa sânge în corp. Acest lucru poate determina acumularea de lichide în plămâni, ceea ce face mai dificilă respirația.

Insuficiența cardiacă poate apărea brusc (insuficiență cardiacă acută) sau treptat în timp (insuficiență cardiacă cronică).

Ce trebuie să faceți dacă cineva are un atac de cord

Atunci când cineva are un atac de cord, sunati la 112 si acordați ajutorul necesar persoanei în cauză.

Cauze

Boala coronariană este de obicei cauzată de acumularea de depozite grase (aterom) pe pereții arterelor din jurul inimii (artere coronare). Creșterea ateromului face ca arterele să fie restrânse, restricționând fluxul de sânge la mușchiul inimii. Acest proces se numește ateroscleroză.

Riscul de a dezvolta ateroscleroză este semnificativ crescut dacă:

• fumați
• aveți hipertensiune arterială
• aveți un nivel ridicat al colesterolului în sânge
• nu faceți exerciții fizice regulat
• aveți diabet

Alți factori de risc pentru dezvoltarea aterosclerozei includ:

• obezitatea sau supraponderalitatea
• antecedente familiale de boli coronariene – riscul este crescut dacă aveți o rudă de sex masculin sub 55 de ani sau o rudă de sex feminin sub 65, cu boli coronariene

Colesterol ridicat

Colesterolul este o grăsime produsă de ficat din grăsimea saturată din dietă. Este esențial pentru celulele sănătoase, dar prea mult colesterol în sânge poate duce la boli coronariene.

Tensiune arterială crescută

Hipertensiunea arterială pune tensiunea pe inimă și poate duce la apariția unei boli coronariene.

Fumat

Fumatul este un factor de risc major pentru bolile coronariene. Atât nicotina cât și monoxidul de carbon (din fum) pun o tensiune pe inimă, făcând-o să funcționeze mai repede. De asemenea, va crește riscul de a avea cheaguri de sânge.

Alte substanțe chimice din fumul de țigară pot deteriora căptușirea arterelor coronare, ceea ce duce la îngrădirea arterelor. Dacă fumați, vă crește cu 24% riscul de a dezvolta boli de inimă.

Citiți despre cum să renunțați la fumat.

Diabet

Diabetul poate conduce la o boală cardiacă, deoarece poate determina îngroșarea vaselor de sânge, ceea ce poate restricționa fluxul de sânge.

Tromboza

Tromboza este prezența unui cheag de sânge într-o venă sau arteră.

Dacă apare o tromboză într-o arteră coronariană, aceasta împiedică furnizarea sângelui să ajungă în mușchiul cardiac. Acest lucru duce de obicei la atac de cord.

Diagnostic

Boala coronariană este de obicei diagnosticată după o evaluare a riscului și alte teste suplimentare.

Evaluarea riscurilor

Dacă medicul consideră că este posibil să prezentați risc de boală cardiacă, acesta poate efectua o evaluare a riscului pentru boli cardiovasculare, atac de cord sau accident vascular cerebral. Acest lucru poate fi efectuat ca parte a unui control de sănătate.

Medicul:

• vă va întreba despre istoricul dumneavoastră medical și familial
• vă va verifica tensiunea arterială
• vă va face un test de sânge pentru a evalua nivelul colesterolului

Înainte de a face testul de colesterol, vi se va cere să nu mâncați timp de 12 ore, astfel încât să nu existe niciun aliment în corp care să poată afecta rezultatul.

De asemenea, medicul va întreba despre stilul de viață, cât de multe exerciții fizice faceți și dacă fumați. Toți acești factori vor fi considerați ca parte a diagnosticului.

Teste suplimentare

Pentru a confirma un diagnostic suspect, este posibil să faceți mai multe teste. O serie de teste diferite sunt utilizate pentru a diagnostica probleme legate de inimă, inclusiv:

• electrocardiogramă (ECG)
• exercitarea testelor de stres
• raze X
• ecocardiografie
• analize de sânge
• angiografie coronariană
• teste radionuclidice
• RMN
• tomografie

Tratament

Tratamentul pentru boli coronariene poate ajuta la gestionarea simptomelor și pot reduce riscul apariției unor probleme suplimentare. O boală cardiacă poate fi gestionată eficient cu o combinație de modificări ale stilului de viață, medicamente și, în unele cazuri, operații.

Lucruri pe care le puteți face

Dacă ați fost diagnosticați cu o boală coronariană, vă puteți reduce riscul de apariție a altor episoade, făcând schimbări simple în stilul de viață. De exemplu, renunțarea la fumat în urma unui atac de cord reduce rapid riscul de a avea un atac de cord în viitor până aproape de cel al unui nefumător.

Alte schimbări ale stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă și exercițiile fizice regulate, vă vor reduce riscul viitor de boli de inimă, conform unui studiu.

Medicamente

Multe medicamente diferite sunt utilizate pentru a trata bolile cardiace. De obicei, acestea urmăresc fie să reducă tensiunea arterială, fie să vă lărgească arterele.

Unele medicamente cardiace au reacții adverse, astfel încât poate dura un timp pentru a găsi unul care funcționează pentru dumneavoastră. Medicul va discuta despre diferitele opțiuni cu dvs.

Medicamentele pentru inimă nu trebuie oprite brusc, fără sfatul medicului, deoarece există riscul de a vă înrăutăți simptomele.

Antitrombocite

Antitrombocitele sunt medicamente care poate ajuta la reducerea riscului unui atac de cord prin subțierea sângelui și prevenirea coagulării acestuia. Acestea includ:

• aspirină în doze mici
• clopidogrel
• ticagrelor
• prasugrel

Statine

Dacă aveți un nivel ridicat de colesterol, pot fi prescrise medicamente pentru scăderea colesterolului numite statine.

Exemplele includ:

• atorvastatină
• simvastatină
• rosuvastatină
• pravastatină

Statinele acționează prin blocarea formării colesterolului și creșterea numărului de receptori de lipoproteină cu densitate mică din ficat. Acest lucru ajută la eliminarea colesterolului din sânge, ceea ce face un atac de cord mai puțin probabil.

Nu toate statinele sunt potrivite pentru toată lumea, așa că poate fi necesar să încercați mai multe tipuri diferite până când veți găsi una potrivită.

Beta-blocante

Beta-blocantele, inclusiv atenolol, bisoprolol, metoprolol și nebivolol, sunt adesea folosite pentru a preveni angina și pentru a trata hipertensiunea arterială. Acestea funcționează blocând efectele unui anumit hormon din organism, care încetinește bătăile inimii și îmbunătățește fluxul de sânge.

Nitrați

Nitrații sunt folosiți pentru lărgirea vaselor de sânge. Medicii se referă uneori la nitrați drept vasodilatatori. Sunt disponibili într-o varietate de forme, inclusiv tablete, spray-uri și plasturi de piele, cum ar fi trinitratul de gliceril și mononitratul de izosorbid.

Nitrații funcționează prin relaxarea vaselor de sânge, lăsând să treacă mai mult sânge prin ele. Aceasta scade tensiunea arterială și ameliorează orice durere de inimă pe care o aveți.

Nitrații pot avea unele reacții adverse ușoare, inclusiv dureri de cap, amețeli și pielea înroșită.

Inhibitori ai enzimei convertoare de angiotensină

Inhibitorii enzimei convertoare de angiotensină sunt frecvent folosiți pentru a trata tensiunea arterială ridicată. Exemple includ ramipril și lisinopril. Aceștia blochează activitatea unui hormon numit angiotensină II, care determină îngustarea vaselor de sânge.

Pe lângă faptul că oprește inima să funcționeze atât de mult, inhibitorii îmbunătățesc fluxul de sânge în jurul corpului.

Tensiunea arterială va fi monitorizată în timp ce luați inhibitori, și vor fi necesare teste de sânge pentru a verifica dacă rinichii funcționează corect.

Aproximativ 1 din 10 persoane au probleme renale ca urmare a administrării acestor medicamente.

Efectele secundare ale inhibitorilor pot include tuse uscată și amețeli.

Antagoniști ai receptorilor angiotensinei II

Antagoniștii receptorilor angiotensinei II funcționează în mod similar cu inhibitorii enzimei convertoare de angiotensină. Sunt folosiți pentru a vă scădea tensiunea arterială blocând angiotensina II.

Amețelile ușoare sunt de obicei singurul efect secundar.

Sunt prescriși ca o alternativă la inhibitorii enzimei, deoarece nu provoacă o tuse uscată.

Blocantele canalelor de calciu

De asemenea, blocantele canalelor de calciu acționează pentru a reduce tensiunea arterială prin relaxarea mușchilor care alcătuiesc pereții arterelor. Acest lucru face ca arterele să devină mai largi, reducând tensiunea arterială.

Exemple includ amlodipină, verapamil și diltiazem.

Efectele secundare includ durerile de cap și înroșirea facială, dar acestea sunt ușoare și de obicei scad în timp.

Diuretice

Uneori cunoscute sub numele de pastile de apă, diureticele funcționează prin eliminarea excesului de apă și sare din organism prin urină.

Proceduri și intervenții chirurgicale

Dacă vasele de sânge sunt îngustate ca urmare a acumulării de aterom (depozite grase) sau dacă simptomele nu pot fi controlate folosind medicamente, este posibil să fie necesare proceduri sau intervenții chirurgicale pentru a deschide sau a ocoli arterele blocate.

Unele dintre principalele proceduri utilizate pentru tratarea arterelor blocate sunt prezentate mai jos.

Angioplastia coronariană

Angioplastia coronariană este cunoscută și sub denumirea de intervenție coronariană percutanată, angioplastie coronariană transuminală percutanată sau angioplastie cu balon.

Angioplastia poate fi o procedură planificată pentru unele persoane cu angină, sau un tratament urgent dacă simptomele au devenit instabile. O angiogramă coronariană va determina dacă sunteți potriviți pentru această procedură.

Angioplastia coronariană este, de asemenea, efectuată ca tratament de urgență în timpul unui atac de cord.

În timpul angioplastiei, un balon mic este introdus pentru a împinge țesutul gras în artera îngustă spre exterior. Acest lucru permite sângelui să curgă mai ușor. Un stent metalic este de obicei plasat în arteră pentru a-l ține deschis.

Bypass coronarian

Procedura de bypass coronarian este, de asemenea, cunoscută sub numele de chirurgie bypass, bypass cardiac sau chirurgie bypass coronariană. Se efectuează la pacienții la care arterele sunt îngustate sau blocate.

Angiograma coronariană va determina dacă sunteți eligibili pentru tratament.

Bypass-ul aorto-coronarian este un tip de chirurgie de bypass coronarian. Se efectuează în timp ce inima continuă să pompeze sânge de la sine.

Se introduce un vas de sânge (grefă) între artera principală care părăsește inima (aorta) și o parte a arterei coronare dincolo de zona îngustată sau blocată. Uneori, una din propriile artere care furnizează sânge peretelui toracic este folosită și redirecționată către o arteră a inimii. Aceasta permite sângelui să ocolească secțiunile îngustate ale arterelor coronare.

Transplant de cord

Într-un număr mic de cazuri, când inima este grav afectată și medicamentele nu sunt eficiente sau când inima devine incapabilă să pompeze în mod adecvat sângele în jurul corpului (insuficiență cardiacă), poate fi nevoie de un transplant de cord.

Transplantul de cord implică înlocuirea unei inimi deteriorate sau care nu funcționează corect cu o inimă donatoare sănătoasă.

Recuperarea după boli coronariene

După o intervenție chirurgicală cardiacă sau probleme ca un atac de cord, este posibil să reluați o viață normală.

Programe de reabilitare

Îngrijirea trebuie să continue și după ce părăsiți spitalul.

Recuperarea reprezintă perioada de după externare în care pacientul urmează un program regulat de exerciții fizice sub supraveghere de specialitate, împreună cu tratament medicamentos, consiliere și o dietă adecvată.

Ceea ce se întâmplă în programele de reabilitare cardiacă poate varia foarte mult, dar majoritatea vor acoperi următoarele domenii de bază:

• exercițiu
• educaţie
• relaxare și sprijin emoțional

După ce ați finalizat programul de reabilitare, este important să continuați să faceți exerciții fizice regulate și să duceți un stil de viață sănătos. Acest lucru vă va ajuta să vă protejați inima și să reduceți riscul apariției unor alte probleme legate de inimă.

Îngrijire de sine

Îngrijirea de sine este o parte integrantă a vieții de zi cu zi, și se referă la asumarea responsabilității pentru propria sănătate și bunăstare, cu sprijinul celor implicați în îngrijire voastră.

Îngrijirea de sine include acțiunile pe care le întreprindeți în fiecare zi, astfel încât să rămâneți în formă și să mențineți o sănătate fizică și psihică bună. De asemenea, vă ajută să preveniți bolile sau accidentele și să vă îngrijiți mai eficient pentru boli minore și afecțiuni pe termen lung.

Persoanele care trăiesc cu afecțiuni de lungă durată au mare nevoie să fie susținute. Acestea pot trăi mai mult, pot reduce durerea, anxietatea, depresia și oboseala, pot avea o calitate mai bună a vieții și pot fi mai activi și independenți.

Grupuri de sprijin

Dacă aveți o afecțiune cardiacă sau dacă aveți grijă de cineva cu o afecțiune cardiacă, s-ar putea să vă fie util să vorbiți cu alte persoane care se află într-o situație similară.

Relațiile sociale

O afecțiune pe termen lung, cum ar fi bolile de inimă, pot pune la presiune pe familie și prieteni. Poate fi dificil să vorbiți cu ceilalți despre starea dvs., chiar dacă sunt apropiați.

Fiți deschiși asupra modului în care vă simțiți și lăsați-vă familia și prietenii să vă ajute. Dar nu ezitați să le spuneți că aveți nevoie și de timp pentru dvs.

Viața sexuală

Dacă aveți boli coronariene sau ați făcut recent o intervenție chirurgicală cardiacă, este posibil să vă preocupați de relațiile sexuale. De obicei, puteți relua activitatea sexuală imediat ce vă simțiți suficient de bine.

Comunicați cu partenerul și rămâneți deschiși. Explorați ce vă place amândurora din punct de vedere sexual. Simpla atingere și apropierea cuiva ajută o persoană să se simtă iubită și specială.

Revenirea la serviciu

După o operație cardiacă ar trebui să vă puteți întoarce la muncă, dar poate fi necesar să schimbați tipul de muncă pe care îl efectuați. De exemplu, este posibil să nu puteți face o muncă care implică efort fizic greu.

Medicul vă va putea consilia cu privire la momentul în care vă puteți întoarce la muncă și ce tip de activități ar trebui să evitați.

Prevenirea bolilor coronariene

Există mai multe moduri prin care puteți reduce riscul de a dezvolta boli coronariene, cum ar fi scăderea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol.

Dietă sănătoasă, echilibrată

Se recomandă o dietă cu conținut scăzut de grăsimi, cu conținut mare de fibre, care ar trebui să includă multe fructe și legume proaspete (cinci porții pe zi) și cereale integrale.

Ar trebui să limitați cantitatea de sare pe care o consumați la cel mult 6g pe zi (o linguriță), deoarece prea multă sare crește tensiunea arterială.

Există două tipuri de grăsimi: saturate și nesaturate. Ar trebui să evitați alimentele care conțin grăsimi saturate, deoarece acestea vor crește nivelul de colesterol din sânge. Alimentele bogate în grăsimi saturate includ:

• plăcinte cu carne
• cârnați
• unt
• untură
• cremă de prăjituri
• brânză
• prăjituri și biscuiți
• alimente care conțin ulei de nucă de cocos sau de palmier

Cu toate acestea, o dietă echilibrată ar trebui să includă în continuare grăsimi nesaturate, care s-au dovedit că cresc nivelul de colesterol bun și contribuie la reducerea oricărui blocaj în artere. Alimentele bogate în grăsimi nesaturate includ:

• pește gras
• avocado
• nuci și semințe
• uleiuri de floarea soarelui, rapiță, măsline și uleiuri vegetale

De asemenea, ar trebui să încercați să evitați prea mult zahăr în alimentație deoarece acest lucru poate crește șansele de a dezvolta diabet, ceea ce s-a dovedit că crește dramatic șansele de a dezvolta boli cardiace.

Fiți activi fizic

Combinarea unei diete sănătoase cu exerciții fizice regulate este cea mai bună modalitate de a menține o greutate sănătoasă. A avea o greutate sănătoasă reduce șansele de a dezvolta o tensiune arterială ridicată.

Exercițiile fizice regulate vor face inima și circulația sângelui mai eficiente, vor scădea nivelul de colesterol și vor menține, de asemenea, tensiunea arterială la un nivel sănătos.

Păstrați o greutate sănătoasă

Aflați care este indicele de masă corporală.

Renunțați la fumat

Dacă fumați, renunțarea la fumat va reduce riscul de a dezvolta boli cardiace.

Fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea aterosclerozei (îngroșarea arterelor). De asemenea, cauzează majoritatea cazurilor de tromboză coronariană la persoanele sub 50 de ani. Cercetările au arătat că aveți de patru ori mai multe șanse să renunțați la fumat dacă folosesiți asistență împreună cu medicamente pentru oprirea fumatului, cum ar fi plasturi sau gumă.

Citiți mai multe despre renunțarea la fumat .

Reduceți consumul de alcool

Dacă beți alcool, nu depășiți limitele maxime recomandate.

• bărbaților și femeilor li se recomandă să nu bea în mod regulat mai mult de 14 unități pe săptămână
• împărțiți-vă băutura pe trei zile sau mai mult dacă beți până la 14 unități pe săptămână

Evitați întotdeauna consumul de alcool, deoarece acest lucru crește riscul de atac de cord.

Citiți mai multe despre consumul de alcool .

Țineți tensiunea arterială sub control

Puteți menține tensiunea arterială sub control consumând o dietă sănătoasă, cu un conținut scăzut de grăsimi saturate, făcând exerciții fizice în mod regulat și, dacă este necesar, luând medicamentele adecvate pentru a vă scădea tensiunea arterială.

Tensiunea arterială țintă trebuie să fie sub 140 / 85mmHg. Dacă aveți tensiune arterială ridicată, verificați regulat tensiunea arterială.

Citiți mai multe despre tensiunea arterială ridicată.

Țineți diabetul sub control

Aveți un risc mai mare de a dezvolta boli cardiace dacă sunteți diabetic. Dacă aveți diabet, a fi activ fizic și a vă controla greutatea și tensiunea arterială vă va ajuta să vă gestionați nivelul de zahăr din sânge.

Dacă sunteți diabetic, nivelul tensiunii arteriale ar trebui să fie sub 130 / 80mmHg.

Luați medicamentele prescrise

Dacă aveți o boală cardiacă, vi se pot prescrie medicamente care vă ajută să vă ameliorați simptomele și să preveniți complicațiile.

Dacă nu aveți o boală cardiacă dar aveți colesterol ridicat, hipertensiune arterială sau antecedente de boli de inimă în familie, medicul vă poate prescrie medicamente care să vă împiedice să dezvoltați probleme legate de inimă.

Dacă vi se prescriu medicamente, este vital să le luați și să urmați doza corectă. Nu încetați să vă luați medicația fără să vă consultați mai întâi cu medicul, deoarece acest lucru este probabil să vă înrăutățească simptomele și să vă puneți sănătatea în pericol.

Exerciții fizice regulate

Persoanele care nu fac exerciții fizice au de două ori mai multe șanse să facă un atac de cord decât cele care fac exerciții regulat.

Inima este un mușchi și, ca orice alt mușchi, are nevoie de exerciții fizice. O inimă puternică poate pompa mai mult sânge în jurul corpului cu mai puțin efort. Orice exercițiu aerob, cum ar fi mersul pe jos , înotul și dansul, fac inima să muncească mai tare și o mențin sănătoasă.

Întrebări frecvente despre boala coronariană

[1] NHS

Articol redactat de Adrian Stoianovici