Bronşita cronică! Simptome și tratament!

Publicat pe 21 iulie 2020

Actualizat pe 15 septembrie 2021

Bronșita este o inflamație a căilor respiratorii principale ale plămânilor (bronhiile), determinate, în general, de infecții virale/bacteriene sau de factori de mediu (poluare, fum de tigară).

Articol revizuit de

Pneumologie

Scrie o întrebare

Ce este bronșita?

Recomandarea medicului Larisa Diaconu

Traheea se ramifică in cele doua bronhii principale: stânga și dreapta. Acestea se ramifică în continuare în interiorul plămânilor în căi aeriene din ce în ce mai mici (bronhiole). Pereții căilor respiratorii principale sunt tapetați de un epiteliu ce conține celule care secretă mucus și celule cu cili vibratili, ce se mișcă de jos în sus, antrenând, astfel, impuritățile spre exterior.

Agenții patogeni sau noxele provoacă inflamarea căilor bronșice, astfel, mucusul este produs în exces. Cilii își pierd capacitatea de a funcționa, astfel, mucusul obstrucționează căile respiratorii, ceea ce face dificilă respirația. Secrețiile care stagnează au risc de suprainfectare bacteriană.

Tusea este un mecanism reflex de apărare locală. Bronșita poate fi acută sau cronică.

Bronșita acută

Este inflamația temporară a căilor respiratorii și se manifestă prin tuse și hipersecreție de mucus, care durează mai puțin de 6 săptămâni.

Poate afecta persoanele de toate vârstele, dar frecvența cea mai mare este la copiii cu vârstă sub 5 ani (bronșiolită). Este mai frecventă în anotimpul rece, apare  adesea după un episod de răceală sau gripă produs de unul dintre virusurile (coronavirus, adenovirus, rhinovirus). In circa 10% dintre cazuri, bronsita acută este cauzată de bacterii.

Boala se transmite prin intermediul picăturilor de salivă infectate sau mucus cu incărcătură virală. Picăturile de salivă ajung în aer sau pe diferite suprafețe prin strănut sau tuse. O persoană se poate infecta fie prin inhalarea acestor particule virale sau bacteriene, fie prin atingerea unui obiect infectat și apoi atingerea feței (nas, ochi, gură).

Bronșita cronică

Este descrisă ca tuse productivă prezentă minim 3 luni în fiecare an, timp de cel puțin 2 ani consecutivi. Este una din afecțiunile pulmonare, care, în asociere cu emfizemul (distrugerea pereților alveolari), este cunoscută ca boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

Aceasta afectează mai ales adulții cu vârsta peste 40 de ani care au fumat mai mult de 20 de țigări/zi timp de peste 20 de ani, conform studiilor. Este important să nu mai fumați dacă aveți bronșită. Fumul de țigară și substanțele chimice din țigări înrăutățesc bronșita și cresc riscul de a dezvolta bronșită cronică și BPOC.

Cauzele bronșitei

Infecții virale și bacteriene

Bronșita este, de obicei, cauzată de infecții virale (90%) și mai rar de cele bacteriene (10%). În cele mai multe cazuri, virușurile implicate sunt cele care provoacă răceala comună sau gripa.

Inhalarea substanțelor iritante

Bronșita poate fi declanșată și de inhalarea unor substanțe iritante (poluare, substanțe chimice de uz casnic/profesional, praf, gaze, vapori) sau fumul de tutun.

Fumatul este cauza principală a bronșitei cronice si a BPOC ului. Poate afecta atât persoanele care fumează pasiv (inhalarea involuntară a fumului de țigară) sau “la mâna a treia” (inhalarea fumului impregnat în păr, haine, piese de mobilier, autoturism). Fumatul paralizează cilii din plămâni, care sunt responsabili de curățarea căilor respiratorii.

Dacă fumați, încercați să vă opriți imediat, deoarece fumatul agravează bronșita și vă crește riscul de a dezvolta emfizem si ulterior BPOC.

Aflați mai multe despre cum să renunțați la fumat.

Expunerea profesională

Expunerea profesionala intensă și prelungită la un mediu cu noxe (praf, gaze, vapori, pulberi, fibre de țesături, acizi) crește riscul de bronșită cronică și în consecință de BPOC, mai ales dacă se asociază cu fumatul. De obicei, simptomatologia se ameliorează odată ce încetează expunerea la substanța iritantă.

Simptomele bronșitei

Simptome bronsita

Principalul simptom al bronșitei acute este o tuse care inițial poate fi seacă, ulterior cu expectorație mucoasă sau purulentă (suprainfecție bacteriană). Alte simptome asociate sunt similare cu cele ale răcelii comune sau ale sinuzitei și pot include:

  • Durere în gât;
  • Durere de cap;
  • Ușoară febră;
  • Rinoree (curgerea nasului) sau obstrucție nazală;
  • Durere in piept, accentuată de efortul de tuse;
  • Respirație suieratoare (wheezing), respirație dificilă (dispnee)
  • Stare generală influențată (oboseală).

De menționat, că tusea poate persista câteva săptămâni după remiterea bolii.

Tratarea bronșitei

Majoritatea cazurilor de bronșită acută pot fi tratate la domiciliu sau se remit spontan în câteva săptămâni. Tratamentul recomandat include repaus la pat, consum crescut de lichide (necesar pentru fluidizarea secrețiilor) și simptomatice (sirop de tuse/mucolitice, antialgic, antipiretic).

Nu este recomandată administrarea pastilelor de tuse până în vârsta de 6 ani, iar copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani trebuie să le folosească doar la recomandarea medicului sau a farmacistului.

Ca o alternativă la un medicament contra tusei, încercați să vă faceți propriul amestec de miere și lămâie, care poate ajuta la calmarea unei dureri în gât și amelioreaza tusea.

Antibioticele nu sunt prescrise în mod obișnuit pentru bronșită, deoarece aceasta este cauzată în mod normal de un virus.

Antibioticele nu au niciun efect asupra virusurilor, iar prescrierea lor atunci când nu sunt utile poate face ca, în timp, bacteriile să fie mai rezistente la tratamentul cu antibiotice.

Medicul va prescrie antibiotice numai dacă există un risc crescut de a dezvolta complicații, cum ar fi pneumonia.

Antibioticele pot fi, de asemenea, recomandate in cazuri speciale pentru:

  • Bebeluși născuți prematur;
  • Persoane imunodeprimate (neoplazii, infecție HIV)
  • Ăersoane cu antecedente de boli cardiace, renale sau hepatice;
  • pĂersoane cu patologie respiratorie preexistenta (bronsiectazii, BPOC, fibroza chistică)

In cazul bronșitei cronice, un prim pas este acela de a renunța la fumat. Tratamentul este unul de fond bazat pe medicație inhalatorie (bronhodilatoare/corticosteroizi) pentru ameliorarea inflamației si reducerea obstrucției de la nivelul bronhiilor. Cand sputa are un caracter purulent și este prezentă febra este necesară inițierea unui tratament antibiotic pe o durată de 7-10 zile asociat simptomaticelor (antipiretic, antiinflamator).

Sfaturi pentru prevenirea bronsitei acute

Sfaturi bronsita

Regim igieno-dietetic:

  • Renunțarea la fumat
  • Vaccinarea antigripală în sezon
  • Evitarea temperaturilor scăzute, umezelii.
  • Evitarea zonelor aglomerate, contacul cu persoane cu simptomatologie respiratorie. Se recomandă purtarea măștii de protectie, spălatul corespunzător al mâinilor.
  • Evitarea zonelor poluate sau expunerii la diverși agenți profesionali (utilizați masca de protecție)
  • Hidratare corespunzătoare și alimentație echilibrată.

Când trebuie consultat medicul

Consult medicului bronsita

Trebuie să consultați medicul dacă simptomele persistă sau se agravează în ciuda tratamentului simptomatic. De exemplu, consultați un medic dacă:

  • Tusea este severă sau durează mai mult de 3 săptămâni, schimbându-și caracterul (purulență verzuie, striuri de sânge);
  • Aveți o temperatură ridicată mai mult de 3 zile – acesta poate fi un semn de gripă sau de o stare mai gravă, cum ar fi pneumonia;
  • Aveți o afecțiune preexistentă severă: cardiovasculară (insuficiența cardiacă) sau pulmonară (astm, emfizem);
  • Respirație dificilă și șuierătoare;
  • Episoade antecedente repetate de bronșită

Consultul medical începe cu anamenză, pacientul va descrie simptomele și va informa medicul despre afecțiunile preexistente și tratamentul pe care îl urmează la domiciliu (sunt utile documente medicale în acest sens).

Examenul clinic va fi complet, cu accent pe auscultația pulmonară pentru a depista modificări la acest nivel (“șuierături”, “hărăituri”), auscultația cordului (ritm cardiac, sufluri). Pentru siguranța si excluderea altor patologii/complicații (pneumonie, abces pulmonar) trebuie să efectuați o radiografie pulmonară. În cazul unei tuse productive mucopurulente este necesar un examen de spută pentru a stabili etiologia și pentru a prescrie un tratament antibiotic țintit conform antibiogramei.

În cazul bronșitei cronice este nevoie de efectuarea unei spirometrii pentru a evalua funcția pulmonară. Când bronșita cronică se asociază cu emfizemul (“îmbătrânirea plămânului”) și formează entitatea cunoscută ca BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), funcția pulmonară este degradată cu scăderea volumului de aer expirat, definită ca disfuncție obstructivă/mixtă și necesită tratament complex.

Complicații ale bronșitei

Complicațiile bronșitei pot fi:

  • Pneumonia
  • Dezvoltarea bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC)
  • Bronșiectazie (dilatația bronhiilor)
  • Recurența bronșitei.

Pneumonia este cea mai frecventă complicație a bronșitei. Se întâmplă atunci când inflamația se extinde la nivelul alveolelor cu răsunet clinic mai grav (junghi toracic, febră, tuse, dificultate la respirațiee). Aproximativ 1 din 20 de cazuri de bronșită duc la pneumonie.

Persoanele cu un risc crescut de a dezvolta pneumonie sunt:

  • Pacienti vârstnici;
  • Fumătorii;
  • Persoane cu alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi boli de inimă, ficat sau rinichi;
  • Persoane cu un sistem imunitar slăbit (neoplazii, infectii cronice- HIV, HVB)

Pneumonia ușoară poate fi tratată la domiciliu cu schema de tratament prescrisă de catre medic, incluzând antibiotic. Cazurile mai severe pot necesita internarea în spital.

Întrebări frecvente despre bronșită

1. Cât durează bronșita?

Bronșita acută se dezvoltă adesea la trei-patru zile după raceală sau gripă. Poate începe cu o tuse uscată, apoi după câteva zile, episoadele de tuse pot genera mucus. Majoritatea oamenilor se confruntă cu o bronșită acută timp de două-trei săptămâni, deși tusa poate dura uneori timp de patru săptămâni sau mai mult.

2. Cât de gravă este bronșita?

În cazuri acute, bronșita nu este periculoasă și, de obicei, va dispărea de la sine. Când simptomele durează mai mult – de obicei mai mult de trei luni – se dezvoltă într-o afecțiune mai cronică, care poate deteriora plămânii.


Pneumologie

  • Specializare: Pneumologie
  • Peste 4 ani experiență
  • A ajutat peste 45 de oameni pe Medic Chat
  • Feedback excelent
  • Răspunsuri rapide (tipic <2 ore)
  • Peste 10 testimoniale

„Răspuns foarte prompt si cuprinzător. Multumesc mult. Recomand!” (Irina)

„Mulțumesc mult pentru răspunsul detaliat!” (Stelian)

[1] NHS

Întreabă un doctor onlineRapid și ușor, doctori verificați, confidențial și anonim

Cu Medic Chat ai la dispoziție 200+ doctori online din 40 specialități medicale.

N-a fost niciodată mai ușor să iei legătura cu un medic de specialitate!

Scroll to Top