fbpx

Cancerul cutanat non-melanocitar

Publicat pe 7 decembrie 2020

Actualizat pe 6 august 2022

De cele mai multe ori, acest tip de cancer, spre deosebire de majoritatea, nu pune viața în pericol, însă persoanele diagnosticate sunt predispuse riscului de recidivă.

Articol REDACTAT de

Oncologie medicală și radioterapie

Scrie o întrebare

Prezentare generală

Pielea este cunoscută drept cel mai mare organ al corpului uman și îndeplinește mai multe roluri pentru organismul uman, printre care putem enumera:

  • Protecție împotriva factorilor externi agresivi fizici, infecțioși sau chimici;
  • Conferă informații despre lumea exterioară prin perceperea senzațiilor de căldură, frig, presiune, atingere, durere;
  • Reglează temperatura corpului;
  • Contribuie la sinteza vitaminei D.
Straturile pielii

Este alcătuită din trei straturi principale:

  • epiderm
  • derm
  • hipoderm

Stratul superficial, epidermul, conține printre altele, celule stem și melanocite. Celulele stem prin diviziune vor da naștere keratinocitelor (reprezintă 95% din populația celulară a epidermului), iar melanocitele conțin în interior niște granulații denumite melanozomi, pline cu melanină. Keratinocitele preiau această malanină și o metabolizează pe măsură ce migrează către stratul superficial al epidermei. Dermul este stratul mijlociu, care conține vasele de sânge și limfatice, terminații nervoase, glande sudoripare și foliculi piloși. Hipodermul este stratul cel mai profund, alcătuit în principal din țesut conjunctiv gras.

Cele mai frecvente două tipuri de cancer al pielii non-melanocitar sunt reprezentate de carcinomul bazocelular (cel mai mai frecvent) și cel cu celule scuamoase (mai agresiv), iar în cadrul acestui articol voi face referire la ele. Dacă sunt descoperite și tratate în stadiile incipiente, pot fi curabile. Ambele tipuri de cancer, spre deosebire de altele,  de cele mai multe ori nu pun viața în pericol Nu trebuie să uităm însă că persoanele ce au fost diagnosticare cu această boală sunt predispuse riscului de recidivă. Recurența este mai des întâlnită în cazul celo ce apar la nivelul capului și gâtului și au dimensiuni peste 2cm.

Recomandarea doctorului Ioana Florescu

Epidemiologie

Cancerul de piele non-melanocitar reprezintă sub 0,1% din cauzele de mortalitate prin cancer.

Apare cu precădere la persoanele care locuiesc în apropiere de Ecuator, la cei cu piele deschisă la culoare, cu albinism, păr blond sau roșcat, ochi albaștri sau verzi.

Factori de risc

Cel mai important factor de risc este expunerea la radiațiile cu raze UV. Carcinomul bazocelular este cel care se asociază în special cu expunerea la radiațiile solare în copilărie, pe când carcinomul cu celule scuamoase se corelează cu expunerea cronică.

Printre alți factori de risc se pot enumera și :

  • expunerea la arsenic
  • radiații ionizante
  • fumatul
  • imunosupresia
  • tratamentul cronic cu glucocorticoizi
  • infecția HPV
  • tratamentul psoriazisului cu PUVA
  • factorii genetici.

Carcinomul bazocelular

Se formează din celulele bazale ale epidermului și este forma mai blândă și frecventă de cancer cutanat non-melanocitar. Metastazează destul de rar, iar creșterea este lentă. Se corelează cu expunerea de lungă durată la soare în perioada copilăriei, conform studiilor.

Persoanele cu sindrom Gorling au un factor de risc crescut pentru acest tip de cancer. Din punct de vedere patogenetic, în aproximativ 90% din cazuri sunt implicate mutații ale genelor din familia HH (,,hedgehog gene”). 

Tipuri:

  1. Carcinom bazocelular nodular: apare la nivelul capului, gâtului, fiind forma cea mai frecventă ce apare în aproximativ 60% din cazuri.  Se prezintă ca un nodul înconjurat de un halou roșiatic, uneori cu teleangiectazii, zone pigmentate sau ulcerate.
  2. Carcinom bazocelular superficial, apare cu precădere la nivelul trunchiului ca o placă roșie cu zone pigmentate maro sau negre, iar zona centrală este atrofiată.
  3. Carcinom bazocelular scelorozant, apare mai ales la nivelul feței.
  4. Carcinom bazocelular chistic
  5. Carcinom bazocelular linear
  6. Carcinom bazocelular micronodular
  7. Carcinom bazocelular infiltrativă
  8. Carcinom bazocelular pigmentat
  9. Carcinom bazocelular bazoscuamos
  10. Carcinom bazocelular fibroepitelial

De menționat faptul că formele micronodulare, infiltrative sau sclerozante pot recidiva.

Carcinomul cu celule scuamoase

Apare la nivelul celulelor plate din epiderm, fiind mai frecent la bărbați decât la femei și se corelează cu expunerea cronică la soare de-a lungul vieții. Apare pe zonele expuse la soare sau în zona ano-genitală consecutiv infecției cu HPV.  Persoanele care urmează tratament PUVA (pebtru psoriazis) au un risc mai crescut de a dezvolta acest tip de cancer. Rata de metastazare este crescută în cazul carcinoamelor localizate în zonele mucoase, periauriculare sau auriculare

Tipuri:

  1. Bine diferențiat: cu bază eritematoasă, margini rugoase, uneori sunt acoperite de cruste. Pot prezenta uneori ulcerații.
  2. Slab diferențat: apar zone cu ulcerații, hemoragii, necroză, este moale la palpare

Poate avea ca variații: carcinomul verucos, carcinomul buzei, oral sau ulcerul Marjolin (foarmă rară de carcinom cu celule scuamoase ce apare în zonele unde sunt leziuni cronice) sau carcinomul pielii limfoepiteliom-like.

Boala Bowen’s este o forma de carcinom cu celule scuamoase in situ. Apare în special la nivelul membrelor inferioare, la persoanele în vârstă, sub forma unor plăci brune sau roșiatice, bine delimitate. Creșterea este lentă și este deobicei asimptomatică

Formele sale se pot însoți de durere, prurit sau semne și simptome neurologice              

Semne de alarmă

Semnalele de alarmă are ar trebui să atraga atenția pacienților și să îi determine să realizeze un consult de specialitate sunt: apariția unei ,,umflături” la nivelul pielii, ulcere ce nu se vindecă cicatrice care recideivează, zone de piele reliefate și cu cruste.

Diagnosticarea cancerului de piele

Diagnostic

În caz că apar semne ce atrag atenția, pacientul trebuie să se programeze la un consult dermatologic. Ulterior medicul va recurge la una din cele două metode de diagnostic explicate mai jos și ulterior va stabili conduita terapeutică.

Printre metodele de diagnostic se numără dermatoscopia și biopsia. Le vom lua pe rând.

Dermatoscopia

Dermatoscopia este o metodă de diagnostic nedureroasă și neinvazivă ce presupune folosirea de către medicul dermatolog a unui dispozitiv numit dermatoscop.

Dermatoscopia

Acest aparat are rolul de a mări imaginea vizualizată, astfel încât medicul poate vedea mult mai bine elementele caracteristice leziunii cutanate, care nu pot fi identificate cu ochiul liber. Investigația poate dura câteva minute sau zeci de minute, în funcție de complexitatea leziunilor. Este una dintre cele mai eficiente metode de diagnostic al cancerului de piele și este recomandabil să nu se aplice nici un fel de creme pe piele cu o zi înainte ca examinarea să fie efectuată.

Biopsia

Biopsia reprezintă metoda de diagnostic prin care se preleveaza un fragment de țesut pentru a fi examinat în laborator la microscop. Este metoda de diagnostic cea mai sigură în cancer, iar medicul o poate recomanda în cazul în care examenul dermatoscopic nu este concludent.

Biopsia

Microscopic se poate vedea dacă celulele sunt canceroase sau nu și astfel se poate preciza tipul de carcinom cutanat, iar diagnosticul este clar și precis. Nu este dureroasă pentru pacient pentru că se realizează sub anestezie locală. Trebuie efectuată cât mai rapid după ce este primită indicația de la medicul care a examinat leziunea pentru că amânarea ei poate duce la evoluția bolii (în caz că se va confirma existența unui carcinom cutanat) și în consecință la agravarea stării inițiale, iar tratamentul va fi mai dificil.

Durata realizării ei este mică, de aproximativ 15 minute. Medicul trebuie înștiințat dacă pacientul are alergii cunoscute, în special la Xilină. După realizarea ei este posibil să se resimtă puțin disconfort local 1-2 zile, zona să sângereze puțin sau să fie decolorată.

Aceste semne și simptome nu sunt grave și sunt temporare, iar în caz de nevoie, se poate folosi un altialgic sau antiinflamator. Este recomandat ca până la vindecarea completă a locului de unde s-a realizat biopsia să se respecte cu mai multă strictețe regulile de igienă prin spălarea foarte bine cu apă și săpun înainte de atingerea zonei, pentru a evita infecțiile.

Tratament

Tratamentul este asemănător în cazul ambelor tipuri de cancer cutanat. Drept optiuni terapeutice se pot enumera:

  • Excizia chirurgicală, cu o rată de succes de 95-99%
  • Chiruetaj și electrodesicare
  • Criochirurgie cu nitrogen lichid: se folosește când alte metode nu se pot utiliza
  • Radioterapie: în tumorile dificil de abordat chirurgical sau la pacienții care au nevoie de intervenții chirurgicale mai elaborate. Este contraindicată la cei cu  xeroderma pigmentosum sau epidermodisplazie veruciformă pentru că se poate stimula formarea de noi tumori
  • Terapie locală cu 5-fluorouracil, imiquimod, terapie fotodinamică
  • Chimioterapie cu 5-fluorouracil sau doxorubicină timp de 5 zile
  • Terapie moleculară cu vismodegib sau sonidegib

Diagnostic diferențial

Diagnosticul diferențial se face cu melanomul, keratoza actinică, nevii pigmentari, chistul epidermal, metastazele de la nivel cutanat, keratoacantomul, etc.

Prevenirea cancerului cutanat

Prevenție

Cele mai eficiente metode de prevenire a cancerului cutanat sunt:

  • minimalizarea expunerii la soare
  • examinarea constantă a pielii
  • administrare de vitamina A și B3
  • folosirea de creme de protecție solară

Oncologie medicală și radioterapie

  • Specializare: Oncologie medicală și radioterapie
  • Peste 2 ani experiență
  • Loc de muncă: Spitalul Universitar de Urgență Elias București
  • Feedback excelent
  • Răspunsuri rapide (tipic <1 oră)
Scroll to Top