Gripa – principala infecție din timpul sezonului rece

Deși stările și simptomele sunt asemănătoare, există diferențe majore între gripă și răceală. Diagnosticarea corectă determină administrarea tratamentului corect pentru afecțiunea dvs. și împiedică agravarea stărilor.

Online doctors

Ai nelămuriri cu privire la cazul tau?

Întreabă unul dintre cei peste 200 de doctori online

Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim

Scrie o întrebare

Ce este gripa?

Gripa este o boală respiratorie contagioasă cauzată de virusurile gripale. Aceasta poate provoca boli ușoare până la severe. În cazuri grave, gripa poate duce la spitalizare sau la deces. Unele persoane, cum ar fi persoanele în vârstă,copiii mici și persoanele cu anumite afecțiuni de sănătate, prezintă un risc ridicat de complicații grave ale gripei.

Există două tipuri principale de virus gripal: tipurile A și B, care se răspândesc în mod obișnuit la oameni (virusuri gripale umane) și sunt responsabile de epidemiile de gripă sezonieră din fiecare an.

Simptomele gripei

Gripa este diferită de răceală și apare, de obicei, brusc. Persoanele care suferă de gripă prezintă adesea unele sau toate aceste simptome:

  • Febră sau senzație de febră / frisoane
  • Tuse
  • Dureri în gât
  • Secreții nazale sau nas înfundat
  • Dureri musculare sau corporale
  • Dureri de cap
  • Oboseală
  • Unele persoane pot prezenta vărsături și diaree; acest lucru este mai frecvent la copii decât la adulți.

Complicații în cazul gripei

Majoritatea persoanelor care suferă de gripă se vor recupera într-o perioadă cuprinsă între câteva zile și două săptămâni, dar unele persoane pot dezvolta complicații ca urmare a gripei, care pot pune viața în pericol și pot duce la deces. Infecțiile sinusului și urechilor sunt exemple de complicații moderate în cazul gripei, în timp ce pneumonia este o complicație gravă care poate rezulta fie din infecția doar cu virusul gripal, fie din infecția simultană atât cu virusul gripal cât și cu alte bacterii. Alte posibile complicații grave declanșate de gripă sunt:

  • Inflamația inimii (miocardită)
  • Inflamația creierului (encefalita)
  • Inflamația țesuturilor musculare (miozită, rabdomioliză)
  • Insuficiența mai multor organe (de exemplu, insuficiență respiratorie și renală).

Infecția cu virusul gripal a tractului respirator poate declanșa un răspuns inflamator extrem în organism și poate duce la septicemie. De asemenea, gripa poate agrava problemele medicale cronice. Persoanele care suferă de astm pot avea crize de astm în timp ce au gripă, iar persoanele cu boli cronice de inimă pot suferi o agravare a acestei afecțiuni din cauza gripei.

Persoane cu risc de îmbolnăvire cu gripă

Oricine se poate îmbolnăvi de gripă, chiar și oamenii sănătoși. Probleme grave legate de gripă pot apărea la orice vârstă, dar unele persoane sunt expuse riscului de a dezvolta complicații grave legate de gripă.

Pentru majoritatea oamenilor, gripa trece de la sine. Cu toate acestea, există cazuri când, uneori, gripa și complicațiile acesteia pot fi mortale. Persoanele cu risc mai mare de a dezvolta complicații gripale sunt:

  • Copiii sub 5 ani, în special cei sub 6 luni
  • Adulți cu vârsta peste 65 de ani
  • Vârstnicii care locuiesc în căminele pentru bătrâni și în alte facilități de îngrijire pe termen lung
  • Femeile gravide și femeile care au născut recent
  • Persoanele cu sistem imunitar slăbit
  • Nativi americani
  • Persoanele care suferă de
    • boli cronice, cum ar fi astmul
    • boli de inimă
    • boli renale
    • boli hepatice
    • diabet
  • Persoanele care sunt foarte obeze, cu un indice de masă corporală (IMC) de 40 sau mai mare

    Deși vaccinul anual împotriva gripei nu este 100% eficient, reprezintă, totuși, cea mai bună apărare împotriva gripei

Diagnosticarea gripei

Simptomele gripei pot fi asemănătoare răcelii și altor boli respiratorii. Virusurile gripale se manifestă, de obicei, în lunile reci ale anului; cu toate acestea, gripa poate apărea și în afara sezonului gripal tipic. În plus, alte virusuri pot provoca, de asemenea, boli respiratorii similare cu gripa.

În concluzie, este imposibil de spus cu siguranță dacă există gripă doar pe baza simptomelor. Pentru diagnosticul gripei pot fi făcute teste de laborator.
Testul pentru depistarea calitativă a antigenelor virusurilor gripale A și B este un test de screening efectuat prin recoltarea de secreții nazale sau prin aspirat nazo-faringian. Testul nu detectează antigenele virusului gripal C.7

Care este diferența dintre răceală și gripă?

Atât gripa cât și răceala comună sunt boli respiratorii, dar sunt cauzate de viruși diferiți. Deoarece aceste două tipuri de boli au simptome asemănătoare, este dificil să se facă diferența dintre ele doar pe baza simptomelor. În general, gripa este mai severă decât răceala obișnuită, iar simptomele sunt mai intense.

O altă diferență distinctă între cele două este cât de serioase sunt. Răceala rareori cauzează alte afecțiuni sau probleme de sănătate. Dar gripa poate conduce la:

  • Sinuzită
  • Infecții ale urechii
  • Pneumonie
  • Septicemie

Dacă simptomele dvs. sunt severe, este recomandat să apelați la un medic pentru a vă confirma diagnosticul, fie de răceală, fie de gripă. În acest sens, puteți accesa aplicația Medic Chat pentru a adresa o întrebare unui specialist în medicina de familie pentru a vă confirma diagnosticul, sau pentru a vă oferi o a doua opinie pentru cazul dvs.

În contextul pandemiei de Covid-19, simptomele infecției cu noul virus SARS-CoV-2 pot fi asemănătoare cu cele ale răcelii sau gripei. De aceea, este indicat să monitorizați cu atenție stările dvs. pentru a identifica apariția altor simptome specifice infecției cu noul virus. Trebuie să contactați medicul de familie pentru a anunța orice modificare a stării dvs, iar pentru a evita orice suspiciune este recomandată testarea PCR.

În caz de răceală, indicația specialiștilor medicali este de a trata simptomele, prin următoarele metode:

  • Utilizarea medicamentelor fără prescripție medicală pentru răceală
  • Hidratare
  • Odihnă

În caz de gripă, administrarea medicamentelor antigripale la începutul ciclului virusului poate ajuta la reducerea severității bolii. Odihna și hidratarea sunt, de asemenea, benefice pentru persoanele cu gripă.

Măsuri de protecție împotriva gripei

Vaccinarea

Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de reducere a riscului de îmbolnăvire cu gripă. Există diferiți producători de vaccinuri antigripale și diferite vaccinuri antigripale autorizate și recomandate pentru utilizare. În perioada sezonului gripal, medicii recomandă utilizarea oricărui vaccin antigripal autorizat, adecvat vârstei utilizatorului, fără a exprima nicio preferință pentru vreun vaccin antigripal față de altul. Sunt disponibile atât vaccinuri antigripale trivalente (cu trei componente), cât și cuadrivalente (patru componente).

Eficacitatea vaccinului antigripal poate varia de la sezon la sezon.Gripa și răceala sunt boli respiratorii, asfel protecția oferită de un vaccin antigripal depinde de vârsta și starea de sănătate a persoanei care primește vaccinul și de asemănarea „potrivirea” dintre virusurile utilizate pentru producerea vaccinului și cele aflate în circulație.

Reacțiile adverse obișnuite ale unui vaccin antigripal includ durerile, roșeața și /sau umflarea în locul în care s-a administrat vaccinul, dureri de cap (grad scăzut), febră, greață, dureri musculare și oboseală. Reacțiile alergice la vaccinul antigripal, care pot pune viața în pericol, sunt foarte rare.Toate persoanele cu vârsta de peste 6 luni ar trebui să se vaccineze antigripal în fiecare sezon, cu rare excepții. Vaccinarea este deosebit de importantă pentru persoanele cu risc ridicat de complicații grave cauzate de gripă.

Obiceiuri sănătoase zilnice

  • Evitați contactul apropiat cu persoanele bolnave. De asemenea, când sunteți bolnavi, păstrați distanța față de ceilalți pentru a-i proteja de îmbolnăvire.
  • Rămâneți acasă. Nu mergeți la serviciu, la cumpărături sau la școală atunci când sunteți bolnav. Acest lucru va ajuta la prevenirea răspândirii bolii către alte persoane.
  • Acoperiți-vă gura și nasul cu o batistă atunci când tușiți sau strănutați.
  • Spălați-vă pe mâini. Dacă apa și săpunul nu sunt disponibile, utilizați un dezinfectant de mâini pe bază de alcool.
  • Practicați alte obiceiuri sănătoase:
    • Curățați și dezinfectați suprafețele atinse frecvent la domiciliu, la serviciu sau la școală, în special atunci când cineva este bolnav.
    • Dormiți mult, fiți activi fizic.
    • Beți multe lichide pe zi și mâncați sănătos, mai ales fructe și legume bogate în vitamina C.

Cum vă puteți ajuta organismul să lupte împotriva virusului?

  • Odihniți-vă mult, în special dacă aveți febră. Odihna ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor.
  • Renunțați la fumat și evitați fumatul pasiv.
  • Consumați multe lichide. Încercați să consumați multă apă și ceai și să mâncați des supe. Fluidele ajuta la îndepărtarea mucusului în exces și la prevenirea deshidratării.
  • Evitați alcoolul. Alcoolul vă poate deshidrata și înrăutăți simptomele.
  • Faceți gargară cu apă sărată caldă de câteva ori pe zi pentru a scăpa de durerea în gât. Spray-urile sau pastilele de gât pot fi, de asemenea, de ajutor. Rețineți că pastilele pot constitui un pericol de sufocare pentru copiii mici!
  • Utilizați picături de nas saline. Ele ajută la slăbirea mucusului și umezesc pielea delicată din nas. Acestea pot fi administrate și copiilor mici.
  • Utilizați un umidificator. Umiditatea din aer poate ajuta la slăbirea congestiei nazale.
  • Adulții pot administra medicamente fără prescripție medicală. Discutați, însă, cu medicul înainte de a administra orice medicament copiilor. Dacă aveți gripă, medicul dumneavoastră vă poate prescrie un medicament antiviral.

Dacă simptomele persistă, contactați imediat medicul și efectuați testele necesare pentru a identifica problema. Semnele că situația dumneavoastră se înrăutățește pot include:

  • Febră mare pe o perioadă îndelungată;
  • Probleme de respirație;
  • Culoarea pielii devine albastră (la copii);
  • Durere toracică severă;
  • Leșin;
  • Vărsături prelungite;
  • Durere severă de față (sinusuri);
  • Glande umflate în gât sau maxilar;
  • Dureri de urechi sau drenaj;
  • schimbări în starea psihică.

Tratament

Fiind o afecțiune virală, gripa nu se tratează cu antibiotice, se tratează, în general, simptomatic. La recomandarea medicului sau farmacistului, se pot folosi produse care ajută respirația (de exemplu dispozitivele medicale de tip spray nazal), produse care decongestionează mucoasa nazală şi gâtul, care scad febra.

Este important să se consume foarte multe lichide, în principal apă, ceaiuri, supe, fără sucuri și băuturi care conțin cofeină. Foarte importantă este odihna, repaosul la pat. Dacă simptomele gripei sunt severe se recomandă folosirea de antivirale.

Întrebări frecvente despre gripă

1. Cât timp sunteți contagios din momentul în care ați fost diagnosticat?

Persoanele cu gripă sunt foarte contagioase în primele 3 – 4 zile de la debutul afecțiunii. Majoritatea adulților sănătoși pot infecta pe alții începând cu o zi înainte de apariția simptomelor și până la 5 zile după ce se îmbolnăvesc.

2. Se poate contracta afecțiunea din aer?

Gripa este contagioasă – acest lucru înseamnă că se răspândește de la persoană la persoană, adesea prin aer. Puteți transmite infecția înainte de a începe să vă simți rău. Sunteți contagios timp de câteva zile după ce v-ați îmbolnăvit. Puteți contracta gripa atunci când cineva din apropiere tușește sau strănută.


[1] CDC [2] Healthline [3] MayoClinic

Întreabă un doctor onlineRapid și ușor, doctori verificați, confidențial și anonim

Cu Medic Chat ai la dispoziție 200+ doctori online din 38 specialități medicale.

N-a fost niciodată mai ușor să iei legătura cu un medic de specialitate!

Scroll to Top