Tusea cronică: Ce este, de ce apare și cum se tratează?

Publicat pe 8 aprilie 2026

Actualizat pe 8 aprilie 2026

Tusea este un mecanism natural de apărare al organismului, ajută la eliminarea microbilor, a mucusului și a altor particule din căile respiratorii. De cele mai multe ori tusea durează câteva zile și dispare singură.

Articol redactat de

Dr. Cristina Lucan

Medic Primar Pneumologie

Scrie o întrebare

Vorbim despre tuse cronică atunci când tusea durează mai mult de 8 săptămâni. Aceasta nu este o boală în sine, ci un simptom, un semnal că ceva din organism are nevoie de atenție medicală.

Cât de frecventă este?

Tusea cronică afectează între 10 și 20 din 100 de persoane adulte.

Este unul dintre cele mai comune motive pentru care pacienții merg la pneumolog.

Poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă după 40 de ani.

De ce apare tusea cronică?

Există mai multe cauze posibile. Medicul dumneavoastră va investiga fiecare dintre ele pentru a găsi cauza exactă în cazul dumneavoastră.

Picurarea nazală posterioară (UACS)

Aceasta este cea mai frecventă cauză de tuse cronică. Apare atunci când mucusul din nas sau sinusuri se scurge pe spatele gâtului, iritând căile respiratorii și provocând nevoia de a tuși.

Poate fi cauzată de:

• rinită alergică (alergie la polen, praf, mucegai);
• sinuzită cronică (inflamația sinusurilor);
• rinită non-alergică (frig, parfumuri, fum).

Cum recunoașteți această cauză?

• Senzație de mucus care curge pe gât.
• Nevoia frecventă de a vă dresa vocea sau de a înghiți.
• Tuse mai accentuată dimineața sau când stați întins.
• Nas înfundat sau curgând frecvent.

Astmul bronșic (inclusiv varianta tușigenă)

La unii pacienți, astmul se manifestă exclusiv prin tuse, fără șuierat sau dificultăți de respirație. Aceasta se numește astm cu variantă tușigenă și este adesea diagnosticată greșit sau tardiv.

Tusea este de obicei:

• uscată, iritativă, fără expectorație;
• mai accentuată noaptea sau dimineața devreme;
• declanșată de efort fizic, aer rece sau alergeni.

Refluxul gastroesofagian (BRGE)

Când acidul din stomac urcă în esofag, poate ajunge și în căile respiratorii, iritând laringele și declanșând tusea. Uneori refluxul este “silențios”, pacientul nu simte arsuri la stomac, dar tusea cronică poate fi singurul simptom.

Semne sugestive pentru reflux:

• Tuse care apare la scurt timp după mese sau când vă aplecați.
• Senzație de arsură la stomac sau gust acid în gură.
• Tuse care se agravează noaptea când stați întins.
• Răgușeală matinală.

Medicamentele o cauză des ignorată

Un grup de medicamente folosite frecvent pentru hipertensiune arterială, numite inhibitori ai enzimei de conversie (IEC), cum ar fi ramipril, enalapril sau perindopril, provoacă tuse cronică seacă la aproximativ 1 din 10 pacienți care le iau.

Dacă luați unul dintre aceste medicamente și ați început să tușiți după inițierea tratamentului, spuneți medicului dumneavoastră. Înlocuirea medicamentului rezolvă tusea în 1-4 săptămâni, fără alte tratamente.

Alte cauze posibile

• Boli pulmonare interstițiale: afectarea țesutului pulmonar profund
• Bronșiectazii: dilatarea anormală a bronhiilor cu infecții repetate
• Infecții respiratorii: post-COVID, post-gripă, bronșită cronică
• Tumori pulmonare: rar, dar excluse prin investigații

Tusea refractară sau idiopatică

La unii pacienți, toate investigațiile sunt normale și niciun tratament standard nu ajută. În aceste cazuri, nervi care controlează tusea devin “hipersensibili”, reacționează exagerat la stimuli normali, cum ar fi aerul rece, parfumurile sau vorbitul. Această condiție se numește sindrom de hipersensibilitate la tuse.

Este o afecțiune reală, recunoscută medical, care necesită un tratament specific. Nu este “în capul pacientului”.

Când trebuie să mergeți urgent la medic?

Semne de alarmă, consultați medicul imediat dacă aveți:

• Sânge în spută (hemoptizie), chiar și urme.
• Scădere în greutate inexplicabilă (mai mult de 5 kg în 3 luni).
• Febră persistentă mai mult de 2-3 săptămâni.
• Dificultăți severe de respirație sau dureri în piept.
• Tuse apărută la un fumător sau fost fumător de peste 20 de ani.
• Ganglioni măriți în gât sau la subsuoară.

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Consultă unul dintre cei peste 500 de doctori online

Doctori de top. Rapid. Confidențial

Scrie o întrebare

Cum se pune diagnosticul?

Medicul va începe printr-o discuție detaliată despre istoricul dumneavoastră și un examen clinic. Nu există un test unic pentru tusea cronică, diagnosticul se stabilește pas cu pas.

Investigații de primă linie

• Radiografie pulmonară: pentru a exclude infecții, tumori sau modificări structurale
• Spirometrie: test simplu de respirație care evaluează funcția plămânilor
• Examen ORL: pentru evaluarea nasului, sinusurilor și laringelui
• Analize de sânge: inclusiv pentru alergii

Investigații suplimentare (dacă e nevoie)

• CT torace de înaltă rezoluție: imagini detaliate ale plămânilor
• Bronhoscopie: examinarea directă a căilor respiratorii cu un tub subțire și flexibil
• pH-metrie esofagiană 24 ore: măsurarea acidității din esofag pe parcursul unei zile
• FeNO (oxid nitric expirat): test pentru inflamația alergică a bronhiilor

Adesea, medicul va prescrie un tratament de probă pentru cea mai probabilă cauză. Dacă tusea dispare, diagnosticul este confirmat. Dacă nu, se continuă investigațiile.

Cum se tratează tusea cronică?

Tratamentul depinde de cauza identificată. De aceea, găsirea cauzei este esențială, deoarece tratamentul simptomelor fără a trata cauza are rezultate slabe pe termen lung.

Tratament pentru picurarea nazală (UACS)

• Spray nazal cu corticosteroizi (mometazonă, fluticazonă): reduce inflamația nazală.
• Antihistaminice: utile mai ales în forma alergică.
• Lavaj nazal cu ser fiziologic: curăță mucusul și reduce iritația.
• Tratamentul sinuzitei, dacă este prezentă.

Tratament pentru astm

• Corticosteroizi inhalatori (budesonid, fluticazonă): pilonul principal al tratamentului.
• Bronhodilatatoare cu acțiune lungă (salmeterol, formoterol), dacă e nevoie.
• Montelukast (comprimat): util în varianta tușigenă a astmului.
• Evaluare la 4-8 săptămâni pentru a ajusta tratamentul.

Tratament pentru reflux (BRGE)

• Inhibitori de pompă de protoni (pantoprazol, esomeprazol): reduc producția de acid.
• Modificări ale stilului de viață: mese mai mici, fără mâncare înainte de culcare, evitarea alcoolului și a cafelei.
• Ridicarea capului patului cu 10-15 cm (nu doar a pernei).
• Tratamentul durează de obicei 8-12 săptămâni.

Dacă tusea este cauzată de medicamente

Medicul dumneavoastră va înlocui medicamentul responsabil (de obicei un IEC pentru tensiune) cu unul dintr-o altă clasă care nu provoacă tuse. Nu opriți niciodată medicamentele pe cont propriu fără a consulta medicul.

Tusea refractară – tratament specific

Când tusea persistă în ciuda tratamentelor standard, există opțiuni noi:

• Gabapentina sau pregabalina: medicamente care calmeaza nervii hipersensibili implicați în tuse.
• Amitriptilina în doze mici: un antidepresiv care la doze mici ajută la reducerea sensibilității nervilor tusei.
• Gefapixant: primul medicament aprobat specific pentru tusea cronică refractară (aprobat în Europa în 2022); blochează receptorii nervoși care declanșează tusea; efectul advers principal este alterarea gustului, care dispare la oprirea tratamentului.
• Terapia logopedică: tehnici speciale de respirație și control al tusei, cu eficiență demonstrată.

Sfaturi practice pentru pacienți

Ce puteți face acasă pentru a reduce tusea:

• Beți suficiente lichide (apă, ceaiuri calde): hidratarea subțiază mucusul.
• Evitați fumul de țigară și locurile cu aer poluat sau praf.
• Umidificați aerul din casă, mai ales iarna când aerul e uscat.
• Evitați alimentele care agravează refluxul: cafea, alcool, mâncare picantă, ciocolată.
• Nu folosiți spray-uri cu parfum puternic sau produse de curățenie volatile.
• Dormiți cu capul ușor ridicat dacă tusea se agravează noaptea.
• Notați când tusea apare și ce o declanșează, aceste informații sunt valoroase pentru medic.

Întrebări frecvente

Articol redactat de

Dr. Cristina Lucan

Medic Primar Pneumologie

Scrie o întrebare

Bibliografie

[1] Irwin RS, French CL, Chang AB, Altman KW; CHEST Expert Cough Panel. Classification of Cough as a Symptom in Adults and Management Algorithms: CHEST Guideline and Expert Panel Report. Chest. 2018;153(1):196-209.

[2] Morice AH, Millqvist E, Bieksiene K, et al. ERS guidelines on the diagnosis and treatment of chronic cough in adults and children. Eur Respir J. 2020;55(1):1901136.

[3] Canning BJ, Chang AB, Bolser DC, Smith JA, Mazzone SB, McGarvey L. Anatomy and neurophysiology of cough: CHEST Guideline and Expert Panel report. Chest. 2014;146(6):1633-1648.

[4] Kahrilas PJ, Altman KW, Chang AB, et al. Chronic Cough Due to Gastroesophageal Reflux in Adults: CHEST Guideline and Expert Panel Report. Chest. 2016;150(6):1341-1360.

[5] Gibson P, Wang G, McGarvey L, Vertigan AE, Altman KW, Birring SS. Treatment of Unexplained Chronic Cough: CHEST Guideline and Expert Panel Report. Chest. 2016;149(1):27-44.

[6] Smith JA, Kitt MM, Morice AH, et al. Gefapixant, a P2X3 receptor antagonist, for the treatment of refractory or unexplained chronic cough: a randomised, double-blind, controlled, parallel-group, phase 2b trial. Lancet Respir Med. 2020;8(8):775-785.

[7] Mazzone SB, Chung KF, McGarvey L. The heterogeneity of chronic cough: a case for endotypes of cough hypersensitivity. Lancet Respir Med. 2018;6(8):636-646.

[8] Ryan NM, Birring SS, Gibson PG. Gabapentin for refractory chronic cough: a randomised, double-blind, placebo-controlled trial. Lancet. 2012;380(9853):1583-1589.

[9] Vertigan AE, Theodoros DG, Gibson PG, Winkworth AL. Efficacy of speech pathology management for chronic cough: a randomised placebo controlled trial of treatment efficacy. Thorax. 2006;61(12):1065-1069.

[10] Dicpinigaitis PV. Angiotensin-converting enzyme inhibitor-induced cough: ACCP evidence-based clinical practice guidelines. Chest. 2006;129(1 Suppl):169S-173S.