O analiză completă a sângelui verifică nivelurile fiecărei componente importante a sângelui dumneavoastră. Componentele importante măsurate prin acest test includ:

• numărul de globule roșii
• numărul de globule albe
• trombocite
• hemoglobina
• hematocrit
• concentrația hemoglobinei eritrocitare medii/MCHC
• lărgimea distribuţiei eritrocitare (RDW)
• volum trombocitar mediu/VTM
• lărgime distribuţie trombocitară
• limfocite
• monocite
• eozinofile
• bazofile
• neutrofile

Ce măsoară: nivelul de glucoză (zahăr) din sânge. Glicemia crescută este un semn că organismul nu produce suficientă insulină – hormonul care mută zahărul în celule pentru a fi utilizat pentru energie. O altă posibilitate este că organismul nu folosește insulina eficient. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot indica diabet sau prediabet.

Cât de des este nevoie să fiți testat: Medicul trebuie să verifice nivelul de glucoză în condiții de repaus sau hemoglobină glicozilată (HbA1C) – o medie a glicemiei în ultimele trei luni – o dată pe an, sau mai des în caz de tensiunea arterială ridicată.

Panoul metabolic de bază verifică nivelurile anumitor compuși în sânge, cum ar fi:

electroliți;

calciu;

glucoză;

sodiu;

potasiu;

dioxid de carbon;

clorură;

azot din uree de sânge;

creatinina.

Acest test necesită repaus alimentar cel puțin opt ore înainte de a efectua analiza.

Un panou metabolic complet include toate măsurătorile unui panou metabolic de bază, precum și proteine și substanțe suplimentare legate de funcția hepatică:

albumină;

proteine totale;

fosfatază alcalină (ALP);

alanina aminotransferază (ALT);

aspartat aminotransferaza (AST);

bilirubina.

Acest test verifică nivelurile celor două tipuri de colesterol:

lipoproteină cu densitate mare (HDL) sau colesterol „bun”

lipoproteină cu densitate mică (LDL) sau colesterol „rău”

HDL este „ colesterol bun”, deoarece elimină substanțele nocive din sânge și ajută ficatul să le descompună în deșeuri.
LDL este „colesterol rău”, deoarece poate determina apariția plăcilor în artere, crescând, astfel, riscul bolilor de inimă.
Este necesar un repaus alimentar de cel puțin 8 ore înainte de acest test.

În cazul în care medicul suspectează o posibilă boală cu transmitere sexuală, există următoare teste si analize pe care puteți să le efectuați:

• Examinarea urinei. Examinarea urinei poate confirma diagnosticul inițial al medicului cu privire la o anumită boală cu transmitere sexuală
• Analize de sânge. Analizele de sange sunt utilizate frecvent pentru a diagnostica HIV și sifilis.
• Examinarea secrețiilor și a fluidelor eliminate. În cazul în care boala de care suferiți se manifestă din punct de vedere simptomatic vizibil prin intermediul unor secreții sau a unor fluide, medicul poate solicita examinarea acestor fluide pentru a confirma diagnosticul.

Pentru fiecare boală cu transmitere sexuală există metode diferite de diagnosticare.

• Infecția cu Chlamydia - Atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților, este necesară detectarea ARNr C. trachomatis, cu ajutorul urinei, de obicei, la prima oră de dimineață.
• HPV - Medicii pot diagnostica infecția cu HPV prin simpla observare a erupțiilor. În cazul în care acestea nu sunt vizibile, pentru femei există varianta testului Papanicolau, care poate dezvălui anomalii care pot provoca cancer sau a testării ADN. Pentru a identifica tulpina sau tulpinile care au cauzat leziunile, este necesară genotiparea HPV.
• Sifilis - Există două variante de testare împotriva sifilisului. RPR, un test de sânge caută anticorpi în sânge, prezența acestora indicând infecția cu sifilis.Există, de asemenea, și testarea VDRL care se poate realiza cu sânge sau lichid spinal.
• HIV - În ceea ce privește HIV, există testarea anticorpilor, aceste teste verifică proteinele pe care organismul le produce în decurs de 2 până la 8 săptămâni de la debutul infecției cu HIV. Versiunile rapide ale acestor teste de sânge și lichide pot oferi rezultate în 30 de minute sau mai puțin, dar pot oferi rezultate negative chiar și atunci când sunteți infectat, rezultat numit fals negativ. Există și testul acidului nucleic (NAT), cunoscut sub numele de test ARN, care caută virusul în sine și poate diagnostica HIV la aproximativ 10 zile după ce ați fost expus.
• Gonoreea - Testarea pentru gonoree este asemănătoare cu cea pentru Chlamydia, prin detectarea ARNr Neisseria gonorrhoeae din urină.

Este important să cereți medicului dumneavoastră ginecolog sau urolog analize pentru bolile cu transmitere sexuală, dacă aveți motive să credeți că este necesar. O simplă vizită la doctor sau un test Papanicolau nu reprezintă o testare împotriva bolilor venerice.

Recomandări privind modul de pregătire pentru recoltare sânge:

Evită să consumi lichide sau alimente timp de 8-12 ore înainte de test. Poți consuma doar apă.

Nu trebuie să mănânci cu 3 ore înaintea testului sanguin.

Consumă alimente slabe în grăsimi și evită mâncarea prăjită și alcoolul cu 1-2 zile înainte de testare.

Nu fuma cu o oră înainte de testare.

Nivelurile de enzimă și hormoni variază în funcție de perioada zilei, deci aceste teste trebuie efectuate înainte de ora 10 dimineața, cu excepția cazului în care medicul indică altfel.

Evită orice activitate fizică și stresul înainte de analiza de sânge. Este recomandată o stare de calm și să te relaxezi timp de 10-15 minute înainte de procedură.

Efectuează teste înainte sau după tratamente și nu mai devreme de 10-14 zile după tratament. Dacă iei orice medicament, informează medicul sau specialistul de laborator.

Analizele de sânge nu sunt recomandate după masaj, reflexoterapie sau fizioterapie.

Hormonii femeilor fluctuează în timpul ciclului menstrual și aceste fluctuații pot influența rezultatele testelor hormonale. Din acest motiv, în timpul pregătirii pentru un test de hormoni sexuali, este necesar să inici faza perioadei menstruale și să urmezi recomandările medicului.

La testarea sângelui pentru infecții, este necesar să se țină seama de stadiul dezvoltării infecției și de starea de imunitate. Un rezultat negativ al testului nu arată neapărat că nu există infecție. Dacă rezultatele testelor de laborator provoacă îndoieli, este necesară repetarea testul în 3-5 zile. Cel mai bine este să efectuezi teste de infecție la 10-14 zile de la debutul bolii, când producția de anticorpi este cea mai activă.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi afectate de mulți factori, precum:

• activitatea fizică intensă
• unele alimente (cum ar fi avocado sau nucile)
• arsurile solare
• răceala sau infecțiile
• contactul sexual
• unele medicamente.