fbpx

Ecografia cardiacă

Publicat pe 11 august 2020

Actualizat pe 21 iulie 2021

O ecografie cardiacă este o scanare folosită pentru a privi inima și vasele de sânge din apropiere.

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Întreabă unul dintre cei peste 400 de doctori online

Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim.

Scrie o întrebare

Este un tip de scanare cu ultrasunete, ceea ce înseamnă că o sondă mică este utilizată pentru a transmite unde sonore de înaltă frecvență, care creează ecouri atunci când se lovesc de diferite părți ale corpului. Aceste ecouri sunt preluate de sondă și transformate într-o imagine în mișcare pe monitor în timpul efectuării scanării.

O ecografie cardiacă poate fi solicitată de un specialist cardiac (cardiolog) sau de orice medic care crede că ați putea avea o problemă cu inima. Testul va fi, de obicei, efectuat la un spital sau clinică de către un cardiolog sau un specialist instruit numit fiziolog cardiac.

Deși pot apărea confuzii, o ecografie cardiacă nu este aceeași cu o electrocardiogramă (ECG), care este un test folosit pentru a verifica ritmul inimii și activitatea electrică.

Când este necesară o ecografie cardiacă

O ecografie cardiacă poate ajuta la diagnosticarea și monitorizarea anumitor afecțiuni ale inimii, verificând structura inimii și a vaselor de sânge înconjurătoare, analizând modul în care circulă sângele prin ele și evaluând camerele de pompare ale inimii. O ecografie cardiacă poate ajuta la detectarea următoarelor afecțiuni:

  • daune provocate de un atac de cord – unde furnizarea de sânge către inimă a fost brusc blocată;
  • insuficiența cardiacă – acolo unde inima nu reușește să pompeze suficient sânge în jurul corpului la presiunea corectă;
  • boli cardiace congenitale – defecte de naștere care afectează funcționarea normală a inimii
  • probleme cu valvele cardiace – probleme care afectează valvele ce controlează fluxul de sânge în inimă;
  • cardiomiopatiei – unde pereții inimii se îngroșă sau se măresc;
  • endocarditei – o infecție a valvelor cardiace.

Cum se realizează o ecografie cardiacă

Există mai multe moduri diferite de realizare a unei ecografii, dar majoritatea oamenilor vor avea o ecocardiografie transtoracică (TTE). Această procedură este prezentată mai jos.

Ecocardiografia transtoracică

Pentru o ecocardiografie transtoracică, vi se va cere să îndepărtați orice îmbrăcăminte care acoperă jumătatea superioară a corpului înainte de a vă întinde pe un pat. Vi se poate oferi un halat de spital pentru a vă acoperi în timpul testului. Când stați culcat, mai mulți senzori mici numiți electrozi vor fi atașați pe piept. Aceștia vor fi conectați la o mașină care vă monitorizează ritmul cardiac în timpul testului.

Un gel lubrifiant va fi aplicat pe piept sau direct pe sonda cu ultrasunete. Vi se va cere să stați pe partea stângă și sonda va fi deplasată peste piept. Sonda este atașată de un cablu la un aparat din apropiere, care va afișa și înregistra imaginile produse. Nu veți auzi undele sonore produse de sondă, dar puteți auzi un zgomot agitat în timpul scanării. Acest lucru este normal și este doar sunetul fluxului de sânge care trece prin inima dvs., fiind preluat de sondă.

Întreaga procedură va dura de obicei între 15 și 60 de minute și, în mod normal, veți putea merge acasă la scurt timp după aceea.

Alte tipuri de ecocardiografie

Există, de asemenea, alte câteva tipuri de ecocardiografie care pot fi efectuate:

  • ecocardiografie transoesofagiană – în care o sondă mică este trecută pe gât și stomac (gâtul va fi amorțit cu spray anestezic local și vi se va da un sedativ care vă va ajuta să vă relaxați); este posibil să fie nevoie să evitați să mâncați timp de câteva ore înainte de acest test;
  • ecocardiografie de stres – o ecocardiografie efectuată în timpul sau imediat după o perioadă de exercițiu pe o banda de alergare sau o bicicletă, sau după ce vi s-a administrat o injecție a unui medicament care vă face inima să funcționeze mai greu; există numeroase studii în acest sens
  • ecocardiografie de contrast – în care o substanță inofensivă numită agent de contrast este injectată în fluxul sanguin înainte de efectuarea unei ecocardiografii; această substanță apare clar pe scanare și poate ajuta la crearea unei imagini mai bune ale inimii tale.

Obținerea rezultatelor

În unele cazuri, poate fi posibil ca persoana care efectuează scanarea să discute cu dvs. rezultatele la scurt timp după terminarea acesteia. Cu toate acestea, imaginile din scanare vor trebui de obicei analizate înainte ca rezultatele să fie trimise medicului care a solicitat testul. Medicul dvs. va discuta ulterior rezultatele cu dvs. în timpul următoarei programări.

Există riscuri sau reacții adverse?

O ecocardiografie standard este o procedură simplă, nedureroasă și sigură. Nu există efecte secundare în urma scanării, deși gelul lubrifiant se poate simți rece și este posibil să prezentați un disconfort minor atunci când electrozii sunt îndepărtați de pe pielea dvs. la sfârșitul testului.

Spre deosebire de alte teste și scanări, cum ar fi radiografiile și tomografiile CT, nu este utilizată nicio radiație. Cu toate acestea, există unele riscuri asociate cu tipurile mai puțin obișnuite de ecocardiografie.

S-ar putea să descoperiți procedura de ecocardiografie transoesofagiană inconfortabilă și veți simți durere în gât timp de câteva ore după aceea. Nu veți putea să conduceți timp de 24 de ore după test, deoarece s-ar putea să vă simțiți încă somnolent de la sedativ. Există, de asemenea, o mică șansă ca sonda să vă irite gâtul.

În timpul unei ecocardiografii de stres s-ar putea să vă simțiți rău și amețit și puteți întâmpina dureri în piept. Există, de asemenea, mici șanse ca procedura să declanșeze o bătaie neregulată sau un atac de cord, dar veți fi monitorizat cu atenție în timpul testului și va fi oprit dacă există probleme.

Unele persoane au o reacție la agentul de contrast utilizat în timpul unei ecocardiografii de contrast. Acest lucru va provoca adesea doar simptome ușoare, cum ar fi mâncărimi, dar, în cazuri rare, poate apărea o reacție alergică gravă.


[1] NHS

Articol redactat de Adrian Stoianovici

Scroll to Top