Microbiomul intestinal și starea de spirit: cum influențează bacteriile din intestin sănătatea emoțională

Publicat pe 22 iulie 2026

Actualizat pe 22 iulie 2026

În ultimii ani, cercetările au arătat că microbiomul intestinal are un rol mult mai complex decât se credea inițial. Dacă în trecut era asociat în principal cu digestia, în prezent există dovezi solide că microbiomul intestinal contribuie la funcționarea sistemului digestiv și a sistemului imunitar și influențează numeroase procese metabolice. Cercetările sugerează că microbiomul participă și la comunicarea dintre intestin și creier, însă mecanismele și importanța clinică a acestei relații sunt încă investigate

Articol revizuit de

Dr. Bianca Moldovan

Medicină internă

Scrie o întrebare

În intestin trăiesc trilioane de microorganisme: bacterii, fungi și alte microorganisme, care formează ceea ce numim microbiom intestinal. Atunci când aceste microorganisme se află într-un echilibru sănătos, ele contribuie la buna funcționare a organismului. În schimb, atunci când echilibrul este perturbat, pot apărea diverse probleme digestive, iar studiile recente sugerează că modificările microbiomului pot fi asociate cu modificări ale stării generale de bine, însă relația nu este întotdeauna una de cauzalitate

Un aspect care a atras atenția cercetătorilor este existența unei legături strânse între intestin și creier. Există o comunicare bidirecțională continuă între intestin și creier. Aceasta poate explica, cel puțin parțial, de ce stresul influențează funcția digestivă și de ce unele afecțiuni digestive sunt asociate cu modificări ale stării psihice

Deși microbiomul nu este singurul factor care influențează sănătatea emoțională, tot mai multe studii arată că alimentația și stilul de viață pot contribui la menținerea unui microbiom sănătos și, implicit, la susținerea unei stări generale de bine.

Ce este microbiomul intestinal?

Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestin. Cele mai numeroase sunt bacteriile, iar fiecare persoană are o combinație unică de specii, asemănătoare unei amprente biologice.

Aceste microorganisme nu sunt „musafiri” nedoriți, ci parteneri importanți pentru sănătate. Ele ajută organismul să:

• digere anumite fibre pe care organismul uman nu le poate descompune singur;
• producă vitamine, precum vitamina K și unele vitamine din complexul B;
• formeze acizi grași cu lanț scurt, substanțe care hrănesc celulele intestinului;
• susțină funcționarea normală a sistemului imunitar;
• împiedice dezvoltarea bacteriilor dăunătoare.

Diversitatea microbiomului este la fel de importantă ca numărul bacteriilor benefice. Deși o diversitate mai mare este în general asociată cu o stare de sănătate mai bună, nu întotdeauna o diversitate crescută este sinonimă cu un microbiom sănătos. Compoziția și funcționalitatea microbiomului sunt la fel de importante.

Compoziția microbiomului este influențată de numeroși factori, inclusiv modul nașterii, alimentația din copilărie, utilizarea antibioticelor, nivelul de activitate fizică, somnul, stresul și dieta de zi cu zi.

Cum comunică intestinul cu creierul?

Mult timp s-a crezut că informațiile circulă într-o singură direcție, de la creier către restul organismului. În prezent, cercetările au demonstrat că intestinul și creierul comunică permanent prin ceea ce specialiștii numesc axa intestin-creier.

Această comunicare are loc prin mai multe mecanisme:

Nervul vag

Nervul vag reprezintă una dintre cele mai importante căi de comunicare dintre intestin și creier. El transmite permanent informații despre ceea ce se întâmplă în tractul digestiv.

Unele studii experimentale sugerează că modificările microbiomului pot influența semnalele transmise prin nervul vag, însă importanța clinică exactă la om este încă investigată.

Sistemul imunitar

O mare parte a sistemului imunitar se află la nivel intestinal. Bacteriile benefice contribuie la menținerea unei bariere intestinale sănătoase și ajută la reglarea răspunsului imun.

Unele modificări ale microbiomului au fost asociate cu markeri ai inflamației cronice de intensitate redusă, însă relația este complexă și diferă între indivizi.

Substanțele produse de bacterii

Bacteriile intestinale produc numeroase substanțe rezultate din fermentarea fibrelor alimentare. Printre acestea se află acizii grași cu lanț scurt, considerați importanți pentru sănătatea intestinului și pentru comunicarea dintre intestin și creier. Printre cei mai importanți acizi grași cu lanț scurt se numără butiratul, acetatul și propionatul. 

Totodată, unele bacterii influențează producerea unor molecule implicate în transmiterea semnalelor nervoase.

Ce legătură există între microbiom și starea de spirit?

Probabil ai observat că emoțiile puternice pot afecta digestia. De exemplu, înaintea unui examen sau a unei prezentări importante pot apărea dureri abdominale sau nevoia urgentă de a merge la toaletă.

Legătura funcționează însă și în sens invers.

Atunci când microbiomul este divers și echilibrat, acesta contribuie la funcționarea normală a axei intestin-creier. În schimb, un microbiom dezechilibrat poate modifica comunicarea dintre intestin și sistemul nervos.

Este important de precizat că microbiomul nu provoacă direct depresia sau anxietatea și nici nu reprezintă un tratament pentru aceste afecțiuni. Starea de spirit este influențată de numeroși factori, precum genetica, experiențele de viață, nivelul de stres, somnul, activitatea fizică și sănătatea generală.

Totuși, cercetările sugerează că un microbiom sănătos poate reprezenta unul dintre factorii care contribuie la menținerea echilibrului emoțional.

Majoritatea dovezilor provin din studii observaționale sau experimentale, iar până în prezent nu s-au demonstrat că modificarea microbiomului poate preveni sau trata singura depresia ori anxietatea.

Serotonina și intestinul 

Serotonina este una dintre substanțele chimice care contribuie la reglarea stării de spirit, dar are și alte roluri importante în organism, precum influențarea somnului, apetitului și funcționării sistemului digestiv.

Poate ai auzit că aproximativ 90–95% din serotonina organismului este produsă la nivelul intestinului. Deși această informație este corectă, este important să fie înțeleasă în context. Serotonina produsă în intestin are în principal roluri la nivelul sistemului digestiv și nu ajunge direct în creier, deoarece nu poate traversa bariera hemato-encefalică.

Asta nu înseamnă însă că sănătatea intestinului nu influențează starea de spirit. Microbiomul comunică permanent cu creierul prin intermediul axei intestin-creier, folosind mai multe căi, precum nervul vag, sistemul imunitar și diferiți compuși produși de bacteriile intestinale.

În plus, microbiomul poate influența metabolismul triptofanului și al altor metaboliți implicați în comunicarea dintre intestin și creier. Totuși, aceste mecanisme sunt complexe și nu înseamnă că modificarea microbiomului determină automat modificări ale concentrației serotoninei din creier. 

Cu toate acestea, este important de reținut că o alimentație echilibrată și un microbiom sănătos pot susține starea generală de bine, însă nu elimină stresul și nu reprezintă un tratament pentru depresie, anxietate sau alte tulburări psihice. Sănătatea emoțională este influențată de numeroși factori, iar alimentația reprezintă doar unul dintre ei.

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Consultă unul dintre cei peste 1000 de doctori online

Doctori de top. Rapid. Confidențial

Scrie o întrebare

Cum influențează alimentația microbiomul?

Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care modelează microbiomul intestinal. Ceea ce mâncăm în fiecare zi poate favoriza dezvoltarea bacteriilor benefice sau, dimpotrivă, poate reduce diversitatea acestora.

Microbiomul răspunde rapid la modificările alimentare, uneori chiar în câteva zile. Totuși modificările stabile ale compoziției microbiomului sunt influențate de obiceiurile alimentare pe termen lung. 

Fibrele 

Fibrele alimentare nu sunt descompuse de organism, ci ajung în intestinul gros, unde sunt fermentate de bacteriile benefice. În urma acestui proces sunt produși compuși care contribuie la sănătatea intestinului și la buna funcționare a organismului. 

Surse excelente de fibre sunt:

• legumele;
• fructele;
• leguminoasele;
• cerealele integrale;
• semințele;
• nucile.

În urma fermentării fibrelor, bacteriile produc acizi grași cu lanț scurt, compuși care contribuie la sănătatea intestinului.

Alimentele fermentate

Unele alimente fermentate conțin microorganisme vii și pot avea efecte benefice asupra sănătății intestinale. Totuși, nu toate alimentele fermentate modifică în mod semnificativ microbiomul intestinal, iar efectele diferă în funcție de produs și de persoană.

Printre acestea se numără:

• iaurtul cu culturi vii;
• chefirul;
• varza murată nepasteurizată;
• murăturile fermentate natural;
• kimchi;
• miso.

Aceste alimente pot face parte dintr-o alimentație variată și echilibrată, însă efectele lor pot diferi de la o persoană la alta.

Prebioticele

Prebioticele sunt tipuri speciale de fibre care hrănesc bacteriile benefice deja existente în intestin.

Ele se găsesc în mod natural în alimente precum:

• usturoi;
• ceapă;
• praz;
• sparanghel;
• banane ușor verzi;
• ovăz.

Consumul regulat al acestor alimente poate susține dezvoltarea bacteriilor considerate benefice pentru sănătatea intestinului.

Printre cele mai bine studiate prebiotice se numără inulina și fructooligozaharidele (FOS).

Alimente care pot afecta negativ microbiomul intestinal

La fel cum unele alimente susțin dezvoltarea bacteriilor benefice, altele pot reduce diversitatea microbiomului atunci când sunt consumate frecvent și în cantități mari.

Produsele ultraprocesate

Alimentele ultraprocesate conțin adesea cantități mari de zahăr adăugat, sare, grăsimi nesănătoase și aditivi alimentari. Consumul lor frecvent a fost asociat în unele studii cu o diversitate mai redusă a microbiomului intestinal.

Printre acestea se numără:

• băuturile îndulcite cu zahăr;
• dulciurile și produsele de patiserie;
• chipsurile și snackurile sărate;
• mezelurile și alte produse din carne intens procesate;
• mâncarea de tip fast-food.

Aceste alimente nu trebuie eliminate complet, însă este recomandat să fie consumate ocazional, în cadrul unei alimentații cât mai echilibrate.

Excesul de zahăr

Consumul frecvent de zahăr poate modifica echilibrul bacteriilor intestinale și poate favoriza dezvoltarea unor microorganisme mai puțin benefice.

Reducerea băuturilor îndulcite și alegerea fructelor proaspete în locul deserturilor bogate în zahăr reprezintă pași simpli care pot avea un impact pozitiv asupra sănătății intestinale.

Consumul excesiv de alcool

Alcoolul, mai ales în cantități mari și pe termen lung, poate afecta atât microbiomul, cât și bariera naturală a intestinului. De aceea, recomandările actuale încurajează limitarea consumului de alcool și respectarea ghidurilor privind consumul responsabil.

Antibioticele

Antibioticele salvează vieți și sunt indispensabile în tratarea infecțiilor bacteriene. Totuși, ele nu distrug doar bacteriile care provoacă boala, ci și o parte dintre bacteriile benefice din intestin.

Din acest motiv, antibioticele trebuie administrate doar la recomandarea medicului și doar atunci când sunt necesare. În cele mai multe cazuri, microbiomul își revine treptat după încheierea tratamentului, mai ales dacă alimentația este bogată în fibre și alimente variate.

Recuperarea microbiomului diferă între persoane și poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni. Unele specii bacteriene pot să nu revină complet după cure repetate de antibiotice.

Cum îți poți da seama că microbiomul ar putea fi dezechilibrat?

În prezent nu există simptome care să permită diagnosticarea unui dezechilibru al microbiomului intestinal. Totuși, unele persoane pot observa manifestări digestive sau generale care merită discutate cu medicul, mai ales dacă persistă.

Printre acestea se numără:

• balonare frecventă;
• gaze intestinale în exces;
• disconfort abdominal;
• constipație sau diaree repetată;
• senzația de digestie dificilă;
• intoleranță la anumite alimente apărută recent.

Aceste simptome pot avea numeroase cauze și nu indică neapărat o problemă a microbiomului. De aceea, este important ca orice simptom persistent să fie evaluat de un medic.

Cum poți avea grijă de microbiomul intestinal?

Menținerea unui microbiom sănătos nu presupune diete restrictive sau suplimente costisitoare. În cele mai multe cazuri, obiceiurile zilnice au cea mai mare influență.

Consumă cât mai multe alimente vegetale

Ghidurile recomandă o alimentație predominant bazată pe alimente vegetale variate, fructe, leguminoase, cereale integrale și semințe. Fiecare tip de aliment oferă fibre diferite, iar acest lucru contribuie la diversitatea bacteriilor intestinale.

Un obiectiv simplu este includerea unei varietăți cât mai mari de alimente vegetale pe parcursul unei săptămâni.

Include alimente fermentate

Iaurtul cu culturi vii, chefirul sau varza murată fermentată natural pot completa o dietă echilibrată și pot susține diversitatea microbiomului.

Hidratează-te corespunzător

Apa contribuie la funcționarea normală a sistemului digestiv și favorizează tranzitul intestinal.

Fă mișcare

Activitatea fizică regulată nu este benefică doar pentru inimă și mușchi. Unele studii observaționale sugerează că persoanele active au un microbiom intestinal mai divers comparativ cu cele sedentare.

Nu este necesar un program intens de exerciții. Chiar și mersul alert, ciclismul sau înotul practicate constant pot aduce beneficii.

Dormi suficient

Somnul insuficient poate influența numeroase procese din organism, inclusiv sănătatea intestinului. Un program regulat de somn contribuie la menținerea echilibrului general al organismului.

Gestionează stresul

Stresul cronic poate influența comunicarea dintre intestin și creier și poate modifica microbiomul intestinal.

Tehnici precum exercițiile de respirație, meditația, yoga, timpul petrecut în natură sau activitățile relaxante pot contribui la reducerea nivelului de stres.

Probioticele

Deși probioticele sunt intens promovate, dovezile privind beneficiile lor diferă în funcție de tulpina utilizată și de afecțiunea tratată. În prezent nu există suficiente dovezi pentru recomandarea probioticelor tuturor persoanelor sănătoase în scopul îmbunătățirii microbiomului sau al stării de spirit. Dacă sunt recomandate, alegerea unui probiotic trebuie făcută în funcție de indicația clinică și de tulpinile evaluate în studii.

Există analize pentru evaluarea microbiomului?

În ultimii ani au apărut numeroase teste comerciale care promit analiza microbiomului intestinal și recomandări alimentare personalizate.

Cu toate acestea, în prezent, principalele societăți gastroenterologice nu recomandă utilizarea testelor comerciale de analiză a microbiomului pentru persoanele sănătoase și nici pentru ghidarea alimentației, deoarece utilitatea lor clinică nu a fost demonstrată

Comunitatea științifică încă studiază modul în care rezultatele acestor analize pot fi interpretate și utilizate în practica medicală.

Dacă există simptome digestive persistente, medicul poate recomanda investigațiile potrivite pentru identificarea cauzei, fără ca testarea microbiomului să fie necesară în majoritatea cazurilor.

Ce nu știm încă despre microbiom?

Deși cercetările privind microbiomul intestinal au avansat rapid în ultimii ani, multe întrebări rămân fără răspuns. Nu există încă o definiție universală a unui “microbiom ideal”, iar compoziția acestuia diferă considerabil între persoane sănătoase.

În plus, multe rezultate promițătoare provin din studii efectuate pe animale sau din studii observaționale și trebuie confirmate prin cercetări clinice de înaltă calitate. Din acest motiv, recomandările actuale se concentrează pe obiceiuri alimentare și de stil de viață cu beneficii demonstrate pentru sănătate, mai degrabă decât pe intervenții menite să “optimizeze” microbiomul.

Când este recomandat să consulți un medic?

Este bine să programezi un consult medical dacă apar simptome digestive care persistă mai multe săptămâni sau dacă observi:

• dureri abdominale severe;
• sânge în scaun;
• pierdere în greutate fără explicație;
• diaree persistentă;
• constipație severă;
• modificări importante ale tranzitului intestinal.

De asemenea, dacă te confrunți cu simptome de depresie, anxietate sau alte probleme de sănătate mintală, este important să discuți cu medicul. Alimentația și un microbiom sănătos pot susține starea generală de bine, însă nu înlocuiesc evaluarea și tratamentul de specialitate atunci când sunt necesare.

Întrebări frecvente

Articol revizuit de

Dr. Bianca Moldovan

Medicină internă

Scrie o întrebare