Dureri articulare – cauze, simptome, diagnostic și opțiuni de tratament

Publicat pe 18 decembrie 2020

Actualizat pe 3 ianuarie 2026

Durerile articulare reprezintă o problemă frecvent întâlnită, care poate afecta persoane de toate vârstele, de la tineri activi până la vârstnici. Acestea pot varia de la un disconfort ușor și temporar până la dureri severe, persistente, care influențează semnificativ calitatea vieții. În multe cazuri, durerea articulară nu necesită o vizită urgentă la spital, însă uneori poate fi semnul unei afecțiuni medicale serioase sau al unei leziuni care necesită evaluare de specialitate.

Articol revizuit de

Dr. Roxana Dantes

Reumatologie

Scrie o întrebare

Durerea articulară constă într-un disconfort, o senzație de rigiditate sau o durere propriu-zisă localizată la nivelul uneia sau mai multor articulații ale corpului. Deși este adesea asociată cu înaintarea în vârstă, aceasta nu este o regulă generală. Stilul de viață, activitatea fizică intensă, traumatismele, bolile autoimune sau infecțiile pot contribui, de asemenea, la apariția durerilor articulare.

Ce sunt articulațiile și cum funcționează acestea?

Articulațiile sunt structuri complexe care permit mișcarea și flexibilitatea corpului. Ele reprezintă zonele în care se întâlnesc două sau mai multe oase și sunt esențiale pentru desfășurarea activităților zilnice, precum mersul, ridicarea obiectelor sau mișcările fine ale mâinilor. Majoritatea articulațiilor sunt mobile, însă există și articulații fixe sau semimobile.

Articulațiile sunt alcătuite din mai multe componente, fiecare având un rol important în funcționarea normală:

• Cartilajul – este un tip de țesut neted și elastic care acoperă suprafața oaselor la nivelul articulației. Acesta reduce frecarea dintre oase și acționează ca un amortizor, protejând articulația în timpul mișcărilor.
• Membrana sinovială – este un țesut subțire care căptușește interiorul articulației și o sigilează într-o capsulă articulară. Aceasta produce lichidul sinovial, un lichid limpede și vâscos care lubrifiază articulația și facilitează mișcarea fără durere.
• Ligamentele – sunt benzi rezistente de țesut conjunctiv care leagă oasele între ele. Ele oferă stabilitate articulației și limitează mișcările excesive care ar putea provoca leziuni.
• Tendoanele – conectează mușchii de oase și sunt responsabile de transmiterea forței musculare către articulații, permițând mișcarea controlată a acestora.

Diferența dintre durerea articulară și durerea musculară

Deși pot fi confundate ușor, durerea articulară și durerea musculară au caracteristici diferite. Durerea articulară este localizată în zona unei articulații și poate fi însoțită de umflare, rigiditate, senzație de căldură sau limitarea mișcării. Aceasta se accentuează de obicei la mobilizarea articulației și poate persista chiar și în repaus, în funcție de cauză.

Durerea musculară, în schimb, apare frecvent după efort fizic intens sau neobișnuit și are un caracter mai difuz. Aceasta se accentuează în special la contracția mușchiului sau la palpare, nu neapărat la mișcarea articulației. De cele mai multe ori, durerea musculară se ameliorează în câteva zile prin odihnă și măsuri simple.

Înțelegerea diferenței dintre cele două tipuri de durere poate ajuta la identificarea corectă a problemei și la adoptarea măsurilor potrivite, fără a genera îngrijorare inutilă. Dacă durerea persistă, se agravează sau este însoțită de alte simptome, este recomandată evaluarea medicală.

Ce poate provoca durerile articulare?

Există numeroase cauze ale durerilor articulare, iar identificarea corectă a acestora este esențială pentru stabilirea unui tratament adecvat.

1. Afecțiuni articulare inflamatorii (artrite) și degenerative (artroze)

1. Artrita este o boală autoimună inflamatorie cronică, caracterizată prin atacul sistemului imunitar asupra membranei sinoviale. Prototipul acestei suferințe este artrita reumatoidă.

Aceasta determină inflamație persistentă, durere, rigiditate matinală prelungită și tumefacție articulară. În lipsa tratamentului, poate duce la distrugeri articulare, deformări și scăderea funcționalității.

Alte boli autoimune sistemice care determină artrită :

• Lupusul eritematos sistemic – poate afecta articulațiile, determinând dureri și inflamații recurente, adesea fără leziuni articulare definitive

2. Artroza este o boală degenerativă a articulațiilor, frecvent întâlnită la adulții peste 40 de ani, conform studiilor. Evoluează lent și afectează în special articulațiile supuse solicitării mecanice repetate, precum:

• genunchii
• șoldurile
• mâinile
• coloana vertebrală

Durerea apare ca urmare a degradării progresive a cartilajului articular, care își pierde rolul de amortizor și protector al extremităților osoase.

2. Afecțiuni periarticulare

Acestea implică structurile din jurul articulației (tendoane, burse, ligamente), fără afectarea directă a cartilajului articular:

• Bursita este inflamația burselor seroase, manifestată prin durere localizată și limitarea mișcării.
• Tendinita este inflamația tendoanelor, frecvent asociată cu suprasolicitarea sau mișcările repetitive.

3. Afecțiuni metabolice

• Guta – determinată de depunerea cristalelor de acid uric în articulații, caracterizată prin episoade acute de durere intensă, inflamație și roșeață, cu debut brusc. 

4. Cauze infecțioase

• Infecții virale (gripă, oreion, hepatite) – pot produce artralgii tranzitorii, ca parte a răspunsului inflamator general
• Infecții osoase sau articulare (artrite septice) – rare, dar severe, necesitând tratament medical urgent

5. Cauze traumatice și mecanice 

• Leziuni traumatice – entorse, contuzii sau lovituri, care produc durere acută, de obicei temporară
• Suprautilizarea articulațiilor – frecventă la sportivi sau la persoane cu activități repetitive, fără substrat inflamator sau degenerativ inițial. 

6. Alte cauze

• Fibromialgia – durere musculo-scheletală difuză, fără inflamație articulară obiectivă
• Osteoporoza – fragilizarea osoasă poate favoriza durerea, mai ales în contextul microfracturilor
• Alte afecțiuni rare – sarcoidoza, rahitismul, alte boli metabolice sau inflamatorii sistemice.

Este important de subliniat că o persoană poate avea dureri articulare fără a suferi de o boală gravă. Efortul fizic intens, pozițiile incorecte, stresul, lipsa somnului sau schimbările de temperatură pot provoca dureri articulare temporare, care se ameliorează cu odihnă și măsuri simple. Din acest motiv, apariția durerii articulare nu trebuie să genereze panică, ci să fie evaluată în contextul duratei, intensității și simptomelor asociate.

Care sunt simptomele durerii articulare?

Simptomele pot varia în funcție de cauza durerii și de severitatea afecțiunii. Cele mai frecvente simptome includ:

• durere localizată sau difuză
• rigiditate articulară
• umflare
• sensibilitate la atingere
• limitarea mișcărilor
• senzație de căldură în zona afectată

Când trebuie să consultați un medic?

Este recomandat să vă adresați unui medic dacă:

• nu cunoașteți cauza durerii articulare
• durerea persistă mai multe zile
• articulația este umflată, roșie sau caldă
• apare febra fără alte semne de infecție virală

Mergeți de urgență la spital dacă:

• ați suferit un traumatism grav
• articulația este deformată
• umflarea apare brusc
• articulația este complet imobilă
• durerea este severă și intensă

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Consultă unul dintre cei peste 500 de doctori online

Doctori de top. Rapid. Confidențial

Scrie o întrebare

Cum este diagnosticată durerea articulară?

Medicul dumneavoastră va efectua probabil un examen fizic. Vă va pune, de asemenea, o serie de întrebări despre durerile articulare.  Acest lucru poate ajuta la reducerea cauzelor potențiale.

O radiografie articulară poate fi necesară pentru a identifica leziunile articulare legate de artrită.

Dacă medicul dumneavoastră bănuiește că există o altă cauză, acesta poate comanda un test de sânge pentru a depista anumite afecțiuni autoimune. De asemenea, acesta poate solicita analize de sânge pentru a  determina nivelul inflamației din organism (VSH, proteina C reactivă).

Cum se tratează durerile articulare?

Măsuri generale

• administrarea de calmante și antiinflamatoare
• menținerea unui stil de viață activ
• exerciții fizice moderate și regulate
• stretching înainte de efort
• menținerea unei greutăți corporale sănătoase

Mișcarea regulată contribuie la menținerea sănătății articulațiilor, ajutând la păstrarea mobilității și la reducerea rigidității. Sunt recomandate în special exercițiile cu impact redus, precum mersul pe jos, înotul, ciclismul sau exercițiile efectuate în apă. Stretchingul, exercițiile ușoare de întărire musculară și activități precum yoga sau pilates pot susține flexibilitatea, echilibrul și stabilitatea articulațiilor. Activitatea fizică trebuie adaptată fiecărei persoane, evitând mișcările bruște sau exercițiile care provoacă durere.

Tratament

Scopul principal al tratamentului este reducerea durerii și a inflamației, îmbunătățirea mobilității articulațiilor și prevenirea deteriorării suplimentare a acestora.

În cazul artrozei, tratamentul vizează controlul simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Pentru artrita reumatoidă însă, există multiple tratamente care modulează răspunsul sistemul imunitar.

Opțiunile de tratament pentru durerile articulare depind de cauza care a dus la apariția acestora, de severitatea simptomelor și de starea generală de sănătate a pacientului.

Tratamentul medicamentos 

Acesta joacă un rol important în controlul simptomelor. Medicamentele antiinflamatoare și analgezice sunt frecvent utilizate pentru calmarea durerii și reducerea inflamației. În anumite cazuri, pot fi recomandate injecții intraarticulare, care pot contribui la ameliorarea simptomelor pe termen mediu. Alegerea medicației se face întotdeauna sub supravegherea medicului, pentru a evita efectele adverse și interacțiunile nedorite.

Puncția articulară

În unele situații, medicul poate recomanda extragerea lichidului acumulat în interiorul articulației, procedură cunoscută sub numele de puncție articulară. Aceasta are atât rol diagnostic, pentru identificarea unor afecțiuni precum infecțiile sau guta, cât și rol terapeutic, prin reducerea presiunii și a durerii locale. În funcție de rezultatele analizelor, tratamentul este adaptat pentru a viza cauza exactă a durerii articulare.

Tratament chirurgical

În cazurile severe, în care articulația este grav deteriorată și tratamentele conservatoare nu mai sunt eficiente, medicul poate lua în considerare intervenția chirurgicală pentru înlocuirea articulației. Această opțiune este, de regulă, rezervată situațiilor în care durerea afectează semnificativ calitatea vieții și limitează desfășurarea activităților zilnice.

Metode nechirurgicale și modificări ale stilului de viață

Pe lângă tratamentele medicale, metodele nechirurgicale au un rol esențial în gestionarea durerilor articulare. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase, adoptarea unei alimentații echilibrate și evitarea suprasolicitării articulațiilor pot contribui semnificativ la reducerea simptomelor. Exercițiile fizice adaptate, kinetoterapia și fizioterapia ajută la întărirea musculaturii din jurul articulațiilor și la menținerea flexibilității acestora.

Tratamentul artritei reumatoide

În cazul artritei reumatoide, tratamentul este orientat inițial către controlul inflamației și inducerea remisiei bolii. După obținerea remisiei, planul terapeutic se concentrează pe menținerea stării de sănătate, prevenirea recăderilor și protejarea articulațiilor pe termen lung. Monitorizarea medicală regulată este esențială pentru ajustarea tratamentului și prevenirea complicațiilor.

Întrebări frecvente 

Articol revizuit de

Dr. Roxana Dantes

Reumatologie

Scrie o întrebare