Nutriție oncologică: alimente care previn cancerul și susțin tratamentul

Publicat pe 22 octombrie 2025

Actualizat pe 22 octombrie 2025

Dieta are un rol mult mai important în apariția și evoluția cancerului decât credem. Numeroase studii arată că obiceiurile alimentare pot influența semnificativ riscul de apariție al bolii, dar și eficiența tratamentelor oncologice.

Articol revizuit de

Diet. Mădălina Neagu

Dietetică

Scrie o întrebare

Unele cercetări au estimat că alimentația dezechilibrată este responsabilă pentru zeci de mii de cazuri noi de cancer anual. Cele mai frecvente cauze identificate sunt consumul redus de fructe, legume și cereale integrale, combinat cu un aport crescut de carne procesată, zahăr și băuturi îndulcite.

De asemenea, se estimează că un procent semnificativ din totalul cazurilor de cancer ar putea fi prevenit prin adoptarea unui stil de viață echilibrat, bazat pe alimentație sănătoasă, mișcare regulată și renunțarea la fumat și alcool.

De ce alimentația contează

Cancerul nu apare brusc, ci în timp, ca urmare a unei acumulări de factori genetici, de mediu și de stil de viață. Printre aceștia, alimentația este unul dintre cei mai importanți și mai ușor de modificat.

O dietă bogată în grăsimi saturate, zahăr și alimente ultraprocesate poate favoriza inflamația cronică, stresul oxidativ și dezechilibrele hormonale – procese care afectează diviziunea celulară și cresc riscul de mutații. În schimb, o alimentație bazată pe legume, fructe, cereale integrale și grăsimi bune contribuie la menținerea unui mediu intern echilibrat, sprijinind sistemul imunitar și mecanismele de reparare celulară.

Alimente și obiceiuri care pot crește riscul de cancer

Studiile arată că anumite tipuri de alimente sau moduri de preparare pot crește riscul de cancer atunci când sunt consumate frecvent. Printre acestea se numără:

• Carnea procesată – cum ar fi cârnații, baconul, șunca și salamul. Aceste produse conțin adesea nitrați și nitriți care, în timpul digestiei, pot forma compuși cu potențial cancerigen.
• Carnea roșie în exces – carnea de vită, de porc și de miel. Mai ales când este gătită la temperaturi foarte înalte, poate genera substanțe care afectează ADN-ul.
• Alimentele ultraprocesate – pline de grăsimi trans, aditivi și zaharuri rafinate, favorizează inflamația cronică.
• Băuturile zaharoase – cum ar fi băuturi răcoritoare, energizante și sucuri din comerț. Acestea cresc riscul de obezitate și rezistență la insulină, factori implicați în apariția cancerului de colon, sân sau endometru.
• Alcoolul – chiar și în cantități moderate, este corelat cu un risc mai mare pentru cancerul hepatic, de sân, esofagian și bucal.

Este important de reținut că nu doar tipul alimentului contează, ci și frecvența și cantitatea consumată. Chiar și o dietă aparent echilibrată poate deveni riscantă dacă include zilnic produse procesate sau bogate în zahăr.

Alimente care pot reduce riscul de cancer

Pe de altă parte, o alimentație bazată pe ingrediente naturale, neprocesate, este asociată cu o scădere semnificativă a riscului de cancer. Anumite grupe de alimente s-au dovedit deosebit de benefice:

• Legumele și fructele colorate – bogate în antioxidanți naturali (vitamina C, E, beta-caroten, flavonoide) care neutralizează radicalii liberi.
• Cerealele integrale – ovăzul, orezul (brun, roșu, sălbatic), hrișca, quinoa și pâinea integrală oferă fibre care reduc inflamația intestinală și reglează glicemia.
• Leguminoasele – lintea, năutul, fasolea, edamame sau mazărea aduc proteine vegetale și fibre, fiind o alternativă excelentă la carnea roșie.
• Peștele gras – somonul, sardinele, macroul sau tonul sunt surse valoroase de acizi grași omega-3, care au efect antiinflamator.
• Uleiurile vegetale presate la rece – uleiul din sâmburi de strugure, uleiul din avocado și în special uleiul de măsline extravirgin, sunt asociate cu un risc mai mic de cancer colorectal și mamar.

Adăugarea zilnică a acestor alimente în dietă poate aduce beneficii cumulative pe termen lung, mai ales dacă este însoțită de hidratare corectă, activitate fizică și somn suficient.

Aditivii alimentari și riscul cancerigen

Aditivii alimentari, folosiți pe scară largă pentru a îmbunătăți gustul, culoarea sau termenul de valabilitate al produselor, pot avea efecte adverse atunci când sunt consumați în exces sau pe termen lung, precum monoglutamatul de sodiu (E621). Anumiți coloranți artificiali (precum tartrazina – E102 sau roșu allura – E129), îndulcitori sintetici (aspartam, acesulfam K) și conservanți (nitriți, nitrați – E249–E252) au fost asociați în studii experimentale cu procese inflamatorii și posibile efecte cancerigene.

Pentru reducerea expunerii, se recomandă citirea etichetelor și alegerea alimentelor cât mai puțin procesate, cu liste scurte de ingrediente și fără coloranți sau îndulcitori artificiali. O alimentație bazată pe produse proaspete, gătite acasă, contribuie la scăderea riscului cumulativ de substanțe toxice și la menținerea unui metabolism sănătos.

Rolul analizelor medicale în prevenția cancerului

Alimentația sănătoasă este o componentă esențială a prevenției, dar nu este suficientă de una singură. Monitorizarea periodică a stării de sănătate prin analize medicale poate depista din timp modificări metabolice sau hormonale care cresc riscul de cancer.

Analize utile în acest sens includ:

• Hemoleucograma completă, pentru evaluarea stării generale și identificarea unor semne de inflamație sau infecție.
• Profilul hepatic și renal, pentru verificarea funcției organelor implicate în detoxifierea organismului.
• Glicemia, hemoglobina glicozilată (HbA1c) inclusiv indicele Homa care indică riscul de diabet, inflamație cronică si rezistenta la insulina.
• Profilul lipidic, pentru a evalua echilibrul grăsimilor din sânge, strâns legat de stresul oxidativ.
• 25-OH Vitamin D, al cărei deficit a fost corelat cu un risc crescut pentru unele tipuri de cancer.

În funcție de istoricul familial și de factorii personali de risc, medicul poate recomanda și alți parametri, cum ar fi markerii tumorali sau testele oncogenetice. Combinarea unei diete echilibrate cu aceste evaluări periodice oferă cea mai eficientă protecție preventivă.

Atenție la suplimentele antioxidante

Deși suplimentele antioxidante sunt adesea promovate ca o metodă de prevenție, studiile nu au confirmat întotdeauna beneficiile lor. În unele cazuri, dozele mari de antioxidanți sintetici (precum vitamina E, beta-caroten, acid ascorbic ) pot avea efecte adverse și pot interfera cu tratamentele oncologice.

Cea mai sigură modalitate de a obține antioxidanți rămâne alimentația variată și naturală: fructe de pădure, legume verzi, morcovi, roșii, semințe și ceai verde (sfera O.R.L) Astfel, organismul primește un echilibru natural de substanțe protectoare, fără riscul de supradozare.

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Consultă unul dintre cei peste 500 de doctori online

Doctori de top. Rapid. Confidențial

Scrie o întrebare

Alimentația în timpul tratamentului oncologic

Tratamentele oncologice, precum chimioterapia, radioterapia sau terapia țintită, pot afecta apetitul, gustul, digestia și absorbția nutrienților. În această perioadă, alimentația are un rol esențial nu doar în menținerea greutății corporale, ci și în susținerea imunității și refacerea țesuturilor. Obiectivul principal este conservarea masei musculare, prevenirea malnutriției   cât și a cesexiei și asigurarea unui aport optim de proteine, vitamine și minerale.

Recomandări generale

Se recomandă consumul de mese mici și frecvente, la intervale regulate, pentru a evita senzația de plenitudine și disconfort digestiv. Alimentele trebuie să fie ușor de digerat, preparate prin fierbere, coacere la abur sau la cuptor, evitându-se prăjirea.
Este important ca pacientul să mănânce într-un mediu liniștit, fără grabă, pentru a stimula pofta de mâncare și digestia.

Exemple de alimente bine tolerate

• Supe creme de legume, piureuri fine de cartofi, morcovi, dovlecel sau orez;
• Terciuri de ovăz sau griș cu lapte, bogate în fibre solubile și ușor de digerat;
• Carne albă fiartă sau gătită la abur (pui, curcan, pește slab), surse valoroase de proteine;
• Iaurt natural, chefir, brânzeturi moi – contribuie la refacerea florei intestinale și aduc aport proteic;
• Fructe coapte, compoturi sau smoothie-uri blânde (banană, măr, pară, piersică), rar consumate( influențează mucozita și scaunele modificate)
• Apă plată, supe limpezi și ceaiuri ușoare (tei, mușețel, ghimbir) – pentru o hidratare adecvată.

Alimente de evitat

Pacienții ar trebui să limiteze sau să evite:

• Prăjelile, alimentele grase și greu digerabile;
• Mâncărurile picante, condimentate sau acide, care pot irita mucoasa gastrică;
• Produsele ultraprocesate (mezeluri, dulciuri industriale, băuturi carbogazoase);
• Băuturile foarte reci sau fierbinți, care pot accentua disconfortul la nivelul cavității bucale și gâtului.
• Sunătoare, grapefruit, pomelo, ceai negru, cafea.

Recomandări suplimentare

În caz de greață, pot fi utile alimentele reci sau la temperatura camerei, cum ar fi biscuiții simpli, fructele moi sau sucurile naturale diluate, ceai de ghimbir.

Pentru lipsa gustului, se pot adăuga condimente blânde (busuioc, pătrunjel, mărar) + lăptișorul de matca (contraindicat în anticoagulante/alergie) pentru a stimula apetitul.

În caz de mucozită orală, se recomandă alimente moi, fără condimente, și evitarea fructelor citrice sau a alimentelor sărate (evitarea fructelor crude/smoothie, consumul de oleaginoase).

În cazul gustului metalic se evită alimentele bogate în potasiu.

Onco-nutriționistul poate recomanda suplimente nutriționale orale (shake-uri proteice, suplimente calorice, batoane proteice, aminoacizi, nucleotide, enzime) pentru a acoperi nevoile energetice.

Hidratarea

Hidratarea corectă este fundamentală pe durata tratamentului oncologic. Se recomandă minimum 1,5–2 litri de lichide pe zi, preferabil sub formă de apă plată, ceaiuri ușoare și supe. În caz de vărsături sau diaree, aportul de lichide trebuie ajustat pentru a preveni deshidratarea și se adoptă regimul neutropenic.

Factori cancerigeni frecvenți în alimentația și mediul din bucătărie

Tigăile teflonate uzate sau zgâriate pot elibera compuși precum PTFE și PFOA, substanțe asociate cu un risc crescut de cancer hepatic și tiroidian. De asemenea, recipientele din plastic încălzite la microunde pot elibera bisfenol A (BPA) și ftalați, care acționează ca disruptori endocrini și pot favoriza apariția unor afecțiuni hormonale și oncologice. Pentru siguranță, se recomandă utilizarea vaselor din sticlă, ceramică sau inox de calitate.

Consumul frecvent de zahăr și carbohidrați rafinați favorizează inflamația cronică și dezechilibrele metabolice, cum ar fi rezistența la insulină. Aceste mecanisme contribuie indirect la creșterea riscului de apariție a unor tipuri de cancer, precum cel de sân, colon sau pancreas. O dietă echilibrată, bazată pe alimente integrale și un aport redus de zaharuri adăugate, poate avea un efect protector pe termen lung.

Reutilizarea uleiului la prăjit sau gătirea la temperaturi foarte ridicate determină degradarea acizilor grași și formarea unor substanțe toxice cu efect carcinogen, precum acroleina și aldehidele reactive. Acești compuși pot afecta celulele hepatice și mucoasa intestinală, favorizând procesele inflamatorii și stresul oxidativ. Alegerea unor grăsimi stabile la căldură, precum untul clarifiat(ghee) sau uleiul de cocos, reduce semnificativ riscul apariției acestor compuși nocivi.

Concluzie

Alimentația nu poate garanta prevenția absolută a cancerului, dar este una dintre cele mai importante forme de protecție asupra cărora avem control direct. O dietă echilibrată, bazată pe fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, pește și grăsimi sănătoase, poate reduce semnificativ riscul de apariție a bolii.

La fel de important este să evităm carnea procesată, alimentele ultraprocesate, zahărul și alcoolul, care contribuie la inflamație și la dezechilibre hormonale.

Combinarea unei alimentații sănătoase cu analize medicale regulate, activitate fizică și un stil de viață echilibrat reprezintă cea mai solidă strategie de prevenție. Fiecare alegere din farfurie este, de fapt, o formă de grijă față de sănătatea de mâine.

Întrebări frecvente

Articol revizuit de

Diet. Mădălina Neagu

Dietetică

Scrie o întrebare