Convulsii

Publicat pe 11 august 2021

Actualizat pe 11 august 2021

Creierul conține miliarde de neuroni (celule nervoase) care creează și primesc impulsuri electrice. Impulsurile electrice permit neuronilor să comunice între ei. În timpul unei crize, există o activitate electrică anormală și excesivă în creier.

Articol revizuit de

Medic Specialist – Neurologie

Scrie o întrebare

Cauze

 Există trei mari categorii de cauze ale convulsiilor:

  • Convulsii epileptice – Persoanele cu epilepsie au un tip de disfuncție cerebrală care cauzează intermitent episoade de activitate electrică anormală. Acest lucru poate fi cauzat de orice tip de leziuni cerebrale, cum ar fi traume, accident vascular cerebral, infecții cerebrale sau o tumoare cerebrală. La unii indivizi, epilepsia este o afecțiune moștenită. În multe cazuri, cauza convulsiilor epileptice nu este clară.
  • Convulsii provocate – Un tip similar de activitate electrică anormală în creier poate fi cauzat de anumite droguri, utilizarea abuzivă a alcoolului, în perioadele de sevraj sau de intoxicație extremă și alte dezechilibre, cum ar fi un nivel scăzut de zahăr din sânge. Convulsiile care sunt cauzate de astfel de probleme se numesc convulsii „provocate” și, de obicei, nu mai apar din nou odată ce problema este remediată.
  • Convulsii nonepileptice – Acestea nu sunt cauzate de activitatea anormală a creierului, pot fi cauzate de leșin, o tulburare musculară sau o stare psihologică.

Diagnostic

La prima criză, medicul va încerca să obțină cât mai multe informații despre convulsie. Acesta va dori să afle o descriere detaliată a episodului, inclusiv dacă v-ați pierdut cunoștința, ați privit în gol sau ați zvâcnit și v-ați smucit violent. Cu cât medicul are mai multe informații despre convulsii, cu atât va fi mai capabil să facă diagnosticul corect.

Dacă există un martor al episodului de convulsie, este foarte util pentru medic.

În funcție de circumstanțele convulsiei, vârsta și starea de sănătate, medicul poate cere efectuarea unor teste precum:

  • Teste de sânge care pot fi efectuate pentru a verifica dacă există probleme care v-ar fi putut provoca convulsiile (cum ar fi glicemia scăzută sau ridicată) și pentru a verifica markerii din sânge care ar putea indica tipul de criză pe care ați avut-o.
  • Puncția lombară (coloana vertebrală) se poate face după o criză pentru a verifica semnele de infecție. Acest lucru se face de obicei în cazul în care persoana nu pare să-și revină în mod normal după convulsii sau dacă are febră sau alte semne de infecție a creierului.
  • Electroencefalografia (EEG) se poate face pentru a verifica activitatea electrică anormală în creier.
  • Studiile de imagistică a creierului, cum ar fi RMN sau CT, pot fi făcute pentru a verifica tumorile, accidentele vasculare cerebrale sau alte probleme structurale din creier. Cu toate acestea, aceste teste sunt adesea normale la persoanele cu epilepsie.

Tratament

Tratamentul adecvat al convulsiei depinde de ce tip de criză ați avut și dacă criza a fost cauzată de epilepsie sau de un alt factor.

De exemplu, dacă convulsia a fost cauzată de o infecție care afectează creierul, tratamentul infecției ar trebui să vă împiedice să mai aveți convulsii. De asemenea, dacă convulsia a fost cauzată de o problemă psihologică, cum ar fi anxietatea, tratamentul acesteia poate remedia convulsiile.

Medicamente pentru convulsii

Dacă aveți epilepsie sau dacă convulsia a fost cauzată de un accident vascular cerebral, tumoră sau de un anumit tip de leziune cerebrală permanentă, poate fi necesar să luați unul sau mai multe medicamente anticonvulsive, uneori denumite medicamente anticonvulsivante sau antiepileptice.

Medicamentele anticonvulsive previn sau reduc numărul sau severitatea convulsiilor unei persoane. Este posibil ca medicul să nu recomande administrarea acestor medicamente până când nu au existat cel puțin două crize, în parte pentru a se asigura că prima criză nu a fost un incident izolat.

Cu toate acestea, medicul poate recomanda un medicament anticonvulsiv după o singură criză, dacă aveți un risc ridicat de a avea o a doua criză sau dacă aveți un risc ridicat de rănire legat de criză.

Efecte secundare

Fiecare medicament anticonvulsiv poate provoca reacții adverse, care pot afecta pacienții în mod diferit. Acestea includ următoarele:

  • O afecțiune cutanată rară, dar gravă, numită sindrom Stevens-Johnson. Aceasta poate provoca febră și o erupție dureroasă, uneori cu vezicule, care distruge în cele din urmă stratul superior al pielii. Acest efect secundar este cel mai probabil să apară în primele două luni de utilizare. Dacă observați orice tip de erupție cutanată în timp ce luați un medicament anticonvulsiv, apelați imediat la medic.
  • Un risc crescut de sinucidere. Dacă începeți să deveniți deprimat sau aveți gânduri de a vă face rău dumneavoastră sau celor din jur în timp ce luați un medicament anticonvulsiv, discutați imediat cu medicul.
  • Slăbirea oaselor (osteoporoză). Acest lucru poate apărea după utilizarea pe termen lung a medicamentelor anticonvulsive dar există metode  pentru a vă proteja și întări oasele.

În cazul în care resimțiți simptome specifice depresiei sau anxietății din cauza bolii sau a medicamentelor, vă recomandăm să discutați cu un psiholog sau psihiatru. De asemenea, aveți posibilitatea să discutați cu un psiholog și pe aplicația Medic Chat, unde puteți adresa o întrebare unui specialist.

Există anumite lucrurile pe care le puteți face pentru ca tratamentul cu anticonvulsive să funcționeze cât mai bine.

  • Luați medicamentul exact așa cum vi s-a recomandat, la momentul potrivit și la dozele corecte. Notați orice instrucțiuni speciale de administrare, dacă există.
  • Întrebați medicul la ce efecte secundare vă puteți aștepta și ce să faceți în legătură cu acestea. Chiar dacă dezvoltați efecte secundare incomode, nu încetați să luați medicamentele anticonvulsive fără să discutați mai întâi cu medicul. Aveți grijă să nu întrerupeți administrarea medicamentelor anticonvulsiv. Întreruperea bruscă poate crește riscul convulsiei.
  • În timp ce luați un medicament anticonvulsiv nu începeți să luați alte medicamente, inclusiv medicamente fără prescripție medicală și suplimente pe bază de plante, fără să vă adresați mai întâi medicului. Medicamente anticonvulsive pot interacționa cu alte medicamente și suplimente, astfel încât amestecarea lor poate fi periculoasă.

Alte metode de tratament

Deși medicamentele anticonvulsive funcționează pentru multe persoane cu tulburări convulsive, unele persoane continuă să aibă convulsii chiar și după ce au încercat mai multe medicamente. Pentru acestea, există alte metode de tratament.

  • Operație pentru îndepărtarea porțiunii creierului care provoacă convulsii sau întreruperea conexiunii dintre cele două jumătăți ale creierului poate reduce sau elimina convulsiile la unii oameni.
  • Tratament de ablație cu laser
  • Implantarea unui dispozitiv electric, cum ar fi un stimulator al nervului vagal, un dispozitiv de neurostimulare corticală receptivă sau un stimulator profund al creierului.

Complicațiile convulsiilor

Convulsiile pot conduce uneori la circumstanțe periculoase pentru dvs. sau pentru alții. Ați putea fi expus riscului de:

  • Cădere. Dacă cădeți în timpul unei crize, vă puteți răni la cap sau vă poteți fractura un os.
  • Înec. Dacă aveți o criză în timp ce înotați sau faceți baie, există riscul de înec accidental.
  • Accidente auto. O criză care cauzează pierderea cunoștinței sau a controlului poate fi periculoasă dacă conduceți o mașină sau folosiți alte echipamente.
  • Complicații ale sarcinii. Convulsiile în timpul sarcinii prezintă pericole atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș, iar anumite medicamente antiepileptice cresc riscul de malformații congenitale. Dacă aveți epilepsie și intenționați să rămâneți gravidă, solicitați ajutorul medicului, astfel încât acesta să vă poată ajusta medicamentele și să vă monitorizeze sarcina.
  • Probleme emoționale de sănătate. Persoanele cu convulsii au mai multe șanse de a avea probleme psihologice, cum ar fi depresia și anxietatea. Problemele pot fi rezultatul unor dificultăți în tratarea afecțiunii în sine, precum și a efectelor secundare ale medicamentelor.

Întrebări frecvente

1. Când trebuie solicitat ajutor medical în caz de convulsie?

Solicitați asistență medicală imediată dacă:
•Criza durează mai mult de cinci minute;
•Respirația sau cunoștința nu revin după oprirea convulsiei;
•Urmează imediat o a doua criză;
•Aveți febră mare;
•Sunteți îinsărcinată;
•Aveți diabet;
•V-ați rănit în timpul crizei.

2. Ce trebuie făcut dacă cineva are o criză?

Primul ajutor în cazul în care o persoană are o criză de convulsie presupune următoarele:
• Țineți-i pe ceilalți la distanță.
• Aveți grijă să nu fie obiecte dure sau ascuțite aproape de persoana respectivă.
• Nu interveniți asupra mișcărilor pe care persoana le face.
• Puneți persoana pe o parte, pentru a-i menține căile respiratorii libere.
• Uitați-vă la ceas la începutul crizei, pentru a-i cronometra durata.
• Nu puneți nimic în gura persoanei.


Medic Specialist – Neurologie

  • Specializare: Neurologie
  • Peste 5 ani experiență
  • A ajutat peste 230 de oameni pe Medic Chat
  • Feedback excelent
  • Peste 65 testimoniale

„M-a ajutat foarte mult raspunsul domnului doctor. Raspunsul a fost detaliat si cu explicatii clare si pe intelesul meu. Multumesc frumos!” (Florinela)

„Am primit un raspuns foarte prompt si cel mai important, o atitudine umana, empatica pentru care ii multumesc domnului doctor. Apreciez mult ajutorul oferit!” (Tita)

Întreabă un doctor onlineRapid și ușor, doctori verificați, confidențial și anonim

Cu Medic Chat ai la dispoziție 200+ doctori online din 40 specialități medicale.

N-a fost niciodată mai ușor să iei legătura cu un medic de specialitate!

Scroll to Top