Enterocolita la copii: simptome, cauze, tratament 

Enterocolita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive întâlnite la copii, în special în primii ani de viață. Deși de cele mai multe ori evoluția este ușoară și copilul se recuperează în câteva zile, episoadele de diaree și vărsături pot duce rapid la deshidratare, mai ales în cazul sugarilor și al copiilor mici.

Pentru mulți părinți, primele semne ale bolii pot fi îngrijorătoare. Copilul poate refuza mâncarea, poate avea scaune diareice frecvente, dureri abdominale sau febră.

Ce este enterocolita la copii?

Enterocolita reprezintă inflamația intestinului subțire (enterită) și a intestinului gros (colită). În practică, termenul este folosit frecvent pentru a descrie infecțiile digestive care provoacă diaree și vărsături.

În cele mai multe cazuri, enterocolita este cauzată de un virus și apare brusc. De aceea, este cunoscută și sub denumirea de gastroenterită acută.

Boala poate afecta copii de orice vârstă, însă este întâlnită mai frecvent la:

• sugari;
• copiii sub 5 ani;
• copiii care merg la creșă sau grădiniță;
• copiii cu sistem imunitar slăbit.

Majoritatea episoadelor durează doar câteva zile și se vindecă fără tratamente complexe. Totuși, deshidratarea poate apărea rapid, motiv pentru care părinții trebuie să recunoască din timp semnele de alarmă.

Cauzele enterocolitei la copii

Există numeroase cauze care pot provoca enterocolita, însă cele mai frecvente sunt infecțiile.

Enterocolita virală: cea mai frecventă formă

Virusurile sunt responsabile pentru cele mai multe cazuri de enterocolită la copii.

Printre cele mai întâlnite se numără:

• rotavirusul;
• norovirusul;
• adenovirusul;
• astrovirusul.

Rotavirusul era, înainte de introducerea vaccinării, una dintre cele mai importante cauze de enterocolită severă la sugari și copii mici. În prezent, vaccinarea a redus semnificativ numărul cazurilor grave.

Infecțiile virale sunt foarte contagioase și se răspândesc rapid în colectivități.

Enterocolita bacteriană

Uneori, infecția este provocată de bacterii precum:

• Salmonella;
• Campylobacter;
• Escherichia coli (anumite tulpini);
• Shigella;
• Yersinia.

Aceste bacterii pot ajunge în organism prin:

• alimente insuficient preparate termic;
• carne crudă;
• ouă crude;
• lapte nepasteurizat;
• apă contaminată;
• fructe și legume nespălate.

În general, enterocolita bacteriană poate produce simptome mai intense și, uneori, scaune cu sânge.

Infecțiile parazitare

Mai rar, enterocolita poate fi provocată de paraziți intestinali, precum giardia.

Această situație apare mai ales după consumul de apă contaminată sau în urma călătoriilor în zone unde igiena este deficitară.

Alte cauze

Există și situații în care simptome asemănătoare enterocolitei sunt provocate de:

• intoleranțe alimentare;
• alergii alimentare;
• tratamente cu antibiotice;
• boli inflamatorii intestinale;
• afecțiuni digestive mai rare.

De aceea, dacă simptomele persistă sau reapar frecvent, medicul poate recomanda investigații suplimentare.

Cum se transmite enterocolita?

Transmiterea se face prin:

• contact direct cu o persoană bolnavă;
• mâini murdare;
• obiecte contaminate;
• jucării;
• suprafețe atinse frecvent;
• apă sau alimente contaminate.

Copiii mici duc adesea mâinile la gură și împart jucăriile cu alți copii, motiv pentru care infecția se poate răspândi foarte ușor în colectivități.

Un copil poate continua să elimine virusul în scaun chiar și după ce simptomele s-au ameliorat.

Simptome enterocolită la copii

Manifestările pot varia de la forme foarte ușoare până la episoade severe care necesită spitalizare.

Cele mai frecvente simptome ale enterocolitei sunt:

Diaree

Diareea este principalul simptom. Scaunele devin: moi, apoase, frecvente, uneori cu mucus.

În enterocolitele bacteriene poate apărea și sânge în scaun.

Vărsături

Mulți copii încep boala prin vărsături repetate. Acestea pot dura între una și două zile, însă la unii copii persistă mai mult.

Vărsăturile cresc riscul de deshidratare deoarece organismul pierde rapid lichide.

Dureri abdominale

Copilul poate acuza:

• crampe abdominale;
• dureri difuze;
• balonare;
• disconfort după masă.

Durerea apare deoarece intestinul este inflamat și funcționează mai intens decât în mod normal.

Febră

Febra este prezentă în multe cazuri, în special atunci când enterocolita este provocată de virusuri sau bacterii.

Temperatura poate varia de la valori ușor crescute până la peste 39°C.

Lipsa poftei de mâncare

Este normal ca micuțul să refuze mâncarea în primele zile. Organismul își concentrează energia asupra luptei împotriva infecției.

Forțarea copilului să mănânce nu este recomandată. Mult mai importantă este hidratarea.

Oboseală și somnolență

Copilul poate deveni:

• mai puțin activ;
• lipsit de energie;
• iritabil;
• somnoros.

Aceste simptome apar atât din cauza infecției, cât și a pierderii de lichide.

Enterocolita la bebeluși

Enterocolita poate apărea și la sugari, însă la această vârstă este important ca părinții să urmărească atent evoluția simptomelor. Bebelușii se pot deshidrata mai repede decât copiii mai mari, mai ales atunci când au atât diaree, cât și vărsături.

La bebeluși, enterocolita se poate manifesta prin:

• scaune mai frecvente și mai apoase decât de obicei;
• vărsături;
• febră;
• refuzul sânului sau al biberonului;
• iritabilitate sau, dimpotrivă, somnolență neobișnuită;
• mai puține scutece ude;
• gură uscată sau lipsa lacrimilor atunci când plânge.

Ce trebuie făcut dacă bebelușul are enterocolită?

Principalul obiectiv este prevenirea deshidratării. Alăptarea trebuie continuată, iar dacă bebelușul este hrănit cu formulă, aceasta nu trebuie diluată decât dacă medicul recomandă acest lucru.

În cazul vărsăturilor, lichidele sau soluția de rehidratare orală pot fi oferite în cantități mici și frecvente, conform recomandării medicului. Nu este recomandat să îi oferi bebelușului sucuri sau băuturi îndulcite pentru rehidratare.

La sugari, este recomandat să discuți cu medicul mai devreme decât în cazul unui copil mai mare, în special dacă bebelușul are sub 6 luni, refuză alimentația, varsă repetat sau urinează mai puțin decât de obicei.

Dacă bebelușul este foarte somnolent, greu de trezit, nu poate păstra lichidele, are sânge în scaun sau prezintă semne de deshidratare, este necesară evaluarea medicală rapidă.

Diagnostic enterocolitei la copii

În cele mai multe situații, medicul stabilește diagnosticul pe baza simptomelor și a consultului clinic.

Părinții vor fi întrebați despre:

• momentul apariției simptomelor;
• numărul scaunelor;
• frecvența vărsăturilor;
• prezența febrei;
• alimentația copilului;
• consumul de apă sau alimente posibil contaminate;
• existența altor persoane bolnave în familie sau la grădiniță.

În timpul examinării, medicul verifică dacă există semne de deshidratare și evaluează starea generală a copilului.

În majoritatea cazurilor, nu sunt necesare investigații suplimentare.

Totuși, dacă simptomele sunt severe, persistă mai multe zile sau există sânge în scaun, medicul poate recomanda analize precum:

• examenul de scaun pentru identificarea bacteriilor, virusurilor sau paraziților;
• analize de sânge pentru evaluarea deshidratării și a infecției;
• teste suplimentare dacă există suspiciunea unei alte afecțiuni digestive.

Tratamentul enterocolitei la copii

În formele ușoare și medii, tratamentul se poate face acasă. Medicii recomandă în primul rând administrarea de lichide în cantități mici și frecvente, chiar dacă copilul are vărsături sau refuză mâncarea.

Cele mai importante sunt soluțiile de rehidratare orală (SRO), disponibile în farmacii. Acestea sunt special concepute pentru a înlocui apa și electroliții pierduți prin diaree și vărsături. Nu este suficientă doar apa, pentru că organismul pierde și săruri importante.

Dacă copilul acceptă, lichidele se administrează în înghițituri mici, la intervale scurte de timp. De exemplu, câte o linguriță sau câteva înghițituri la fiecare câteva minute. Această metodă este mai eficientă decât încercarea de a bea cantități mari dintr-o dată, care pot declanșa din nou vărsături.

În cazurile mai severe, când copilul nu poate păstra lichidele sau apare deshidratarea, poate fi necesară internarea și administrarea de perfuzii.

Antibioticele nu sunt recomandate în mod obișnuit, deoarece majoritatea cazurilor sunt virale. Ele se folosesc doar dacă medicul confirmă o infecție bacteriană specifică.

Regim alimentar pentru enterocolita la copii

Pe lângă tratament, alimentația joacă un rol esențial.

În trecut, se recomanda “foame totală” în enterocolită. Astăzi, recomandările moderne (inclusiv cele din ghidurile pediatrice internaționale) spun că alimentația trebuie reluată cât mai repede, în funcție de toleranța copilului.

Dacă vorbim despre enterocolita la copii și regim alimentar, scopul nu este să “ținem copilul nemâncat”, ci să oferim alimente ușor de digerat, care nu irită intestinul.

În primele 24 de ore, dacă există vărsături frecvente, accentul rămâne pe lichide. După ce vărsăturile se reduc, se pot introduce alimente simple, în cantități mici.

Sunt bine tolerate alimente precum orezul fiert simplu, cartoful fiert, morcovul fiert sau supa clară de legume. De asemenea, bananele coapte și merele coapte sunt adesea recomandate, deoarece sunt ușor digerabile și ajută la refacerea tranzitului intestinal.

Pe măsură ce copilul începe să se simtă mai bine, se pot adăuga treptat alimente obișnuite, fără a forța însă revenirea bruscă la dieta normală.

Ce nu are voie să mănânce un copil cu enterocolită

Există alimente care pot agrava simptomele și trebuie evitate în perioada bolii și imediat după.

În general, trebuie evitate alimentele grase, prăjite, foarte dulci sau greu de digerat. Laptele integral și produsele lactate pot fi temporar dificil de tolerat la unii copii, mai ales în primele zile.

De asemenea, sucurile de fructe, băuturile carbogazoase și produsele cu mult zahăr pot agrava diareea.

Hidratarea

Indiferent de vârstă, hidratarea este cea mai importantă parte a tratamentului.

Copiii pierd rapid lichide prin scaune și vărsături, iar deshidratarea poate apărea în câteva ore.

De aceea, soluțiile de rehidratare orală sunt preferate în locul apei simple sau sucurilor. Dacă acestea nu sunt acceptate, se pot oferi cantități mici de lichide dese: apă, ceai slab sau supă clară.

Un semn bun este faptul că, copilul urinează normal și are o stare generală relativ bună.

Când trebuie mers de urgență la medic?

Majoritatea episoadelor de enterocolită se tratează acasă, însă există situații în care este necesară evaluarea medicală cât mai repede.

Solicită consult medical dacă:

• copilul are sub 6 luni;
• refuză complet lichidele;
• varsă tot ceea ce bea;
• are diaree foarte frecventă;
• observi sânge în scaun;
• are febră mare care nu scade;
• pare foarte somnolent sau greu de trezit;
• prezintă semne de deshidratare;
• durerile abdominale sunt severe;
• simptomele persistă mai multe zile fără ameliorare.

În cazul sugarilor, orice episod de diaree asociat cu vărsături trebuie monitorizat cu atenție, deoarece aceștia se pot deshidrata mult mai repede decât copiii mai mari.

Întrebări frecvente

Informațiile din acest articol au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru un diagnostic sau tratament, adresează-te unui medic.