Obezitatea și pericolele ascunse de aceasta

Publicat pe 17 iunie 2026

Actualizat pe 18 iunie 2026

Obezitatea este o afecțiune cronică complexă care implică acumularea excesivă de grăsime. Aceasta nu este doar o preocupare cosmetică, ci crește riscul apariției anumitor boli și probleme de sănătate, cum ar fi boli de inimă, diabet zaharat de tip 2, ficatul gras, apneea în somn, durerile articulare, dar și tulburări ale stării psihice și emoționale.

Articol revizuit de

Dr. Ioana Balinisteanu

Endocrinologie

Scrie o întrebare

Excesul de greutate nu apare doar din lipsa de voință, fiind influențat de mai mulți factori, inclusiv alimentația, nivelul de activitate fizică, somnul, stresul, predispoziția genetică, hormonii, anumite boli și unele medicamente.

Vestea bună este că nu este nevoie întotdeauna de o scădere foarte mare în greutate pentru a obține beneficii. Chiar și o reducere modestă de 5-10% din greutatea corporală poate îmbunătăți glicemia, tensiunea arterială, nivelul colesterolului și starea generală de sănătate.

Modificările alimentare, creșterea nivelului de activitate fizică și modificările de comportament vă pot ajuta să slăbiți. În anumite situații, medicul poate recomanda și tratament medicamentos sau intervenții bariatrice ca ajutor la măsurile de mai sus.

Cum pot afla care este indicele de masă corporală?

Indicele de masă corporală, prescurtat IMC, este o metodă simplă prin care se estimează dacă greutatea unei persoane este potrivită pentru înălțimea sa. Indicele masei tale corporale se calculează împărțind greutatea în kilograme (kg) la înălțimea ta în metri (m) la pătrat:

IMC = greutate (kg) / (înălțime (m)²)

• Sub 18,5 – Subponderal
• 18,5-24,9 – Greutate normală
• 25.0-29.9 – Exces de greutate (Supraponderal)
• 30.0-34.9 – Obezitate clasa I
• 35.0-39.9 – Obezitate clasa II
• 40.0-49.9- Obezitate clasa a III-a
• 50.0-59.9 – Obezitate clasa a IV-a (super-obezitate)
• >=60.0 – Obezitate clasa a V-a (super-super obezitate)

Pentru majoritatea oamenilor, IMC oferă o estimare rezonabilă a grăsimilor corporale. Cu toate acestea, IMC nu măsoară în mod direct grăsimea corporală, astfel că unii oameni, cum ar fi sportivii de performanță, pot avea IMC în categoria suprapondere/ obezitate, chiar dacă nu au exces de grăsime corporală. Întrebați-vă întotdeauna  medicul dacă IMC-ul dvs. este o problemă deoarece el va lua în calcul și alți parametri, cum ar fi circumferința taliei, analizele de sânge, tensiunea arterială, istoricul medical și eventualele simptome. 

Un alt aspect important pe care medicul îl evaluează este distribuția țesutului adipos. Grăsimea acumulată la nivelul abdomenului, cunoscută sub denumirea de grăsime viscerală, este asociată cu un risc crescut de diabet, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. În schimb, grăsimea depusă predominant la nivelul șoldurilor și picioarelor are, în general, implicații metabolice mai reduse, fiind mai degrabă o preocupare de ordin estetic. 

De ce continui să iau în greutate și care sunt cauzele acestui lucru?

Deși există influențe genetice, comportamentale și hormonale asupra greutății corporale, obezitatea apare atunci când corpul primește mai multe calorii decât arde prin metabolismul bazal, exerciții fizice și activități zilnice normale. Conform studiilor, corpul păstrează acest exces de calorii sub formă de grăsime.

Factori de risc

Obezitatea rezultă de obicei dintr-o combinație de cauze și factori, iar riscul diferă de la o persoană la alta. Printre cei mai importanți factori de risc se numără: 

• Genetica. Genele tale pot afecta cantitatea de grăsime corporală pe care o depozitezi și unde se distribuie acea grăsime. De asemenea, genetica poate juca un rol în cât de eficient transformă corpul alimentele în energie, dar și în modul în care corpul tău arde calorii în timpul exercițiilor fizice.
• Stilul de viață de familie. Dacă unul sau ambii părinți sunt obezi, riscul de a fi obez este crescut. Această asociere nu este determinată exclusiv de predispoziția genetică. Membrii aceleiași familii împărtășesc frecvent comportamente și obiceiuri de viață similare, precum alimentația și nivelul de activitate fizică. 
• Sedentarismul. Dacă nu sunteți foarte activ din punct de vedere fizic, organismul consumă mai puțină energie pe parcursul zilei. Un stil de viață sedentar poate favoriza acumularea kilogramelor în plus atunci când aportul caloric depășește necesarul organismului, adică mai mult decât ceea ce  consumați prin exerciții fizice și activități zilnice normale. În plus, lipsa activității fizice este asociată cu un risc mai mare de diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. 
• Alimentația dezechilibrată. Obezitatea nu apare peste noapte, ci se dezvoltă treptat, ca urmare a unui dezechilibru între aportul și consumul de energie, favorizat de:
  • consumul frecvent de alimente ultraprocesate sau de tip fast-food, bogate în grăsimi și zaharuri;
  • lipsa fructelor și legumelor din alimentație; 
  • consumul de alcool, care furnizează un aport caloric semnificativ, chiar și atunci când este consumat în cantități mici;
  • mesele luate frecvent în oraș, unde preparatele și deserturile sunt adesea mai bogate în grăsimi, zahăr și calorii decât cele preparate acasă;
  • consumul unor porții mai mari decât necesarul organismului, influențat uneori de obiceiurile alimentare ale familiei sau ale prietenilor;
  • consumul regulat de băuturi îndulcite cu zahăr, inclusiv băuturi răcoritoare și sucuri de fructe, chiar și cele considerate „naturale”.
• Stresul cronic. Stresul persistent poate influența hormonii implicați în reglarea apetitului și poate favoriza mâncatul pe fond emoțional. În timp, aceste modificări pot contribui la dezvoltarea obezității. 
• Afecțiuni medicale. La unele persoane, obezitatea poate fi favorizată de o cauză medicală, cum ar fi sindromul Prader-Willi, sindromul Cushing și afecțiunile tiroidei (de exemplu hipotiroidism) sau alte tulburări hormonale dobândite, cum ar fi rezistența la insulină. De asemenea, afecțiuni articulare precum artrita, artrozele sau o fractură, pot duce, de asemenea, la scăderea activității și implicit creștere în greutate.
• Anumite medicamente. Unele tratamente pot favoriza creșterea în greutate la anumite persoane. Printre acestea se numără unele antidepresive, antipsihotice, corticosteroizi, dar și anumite medicamente utilizate în tratamentul diabetului zaharat. Creșterea în greutate nu apare neapărat ca efect direct al medicamentului, ci poate fi rezultatul mai multor mecanisme, precum creșterea poftei de mâncare, creșterea riscului de hipoglicemie și necesitatea corectării acesteia prin aport alimentar suplimentar, retenția de lichide sau modificări ale distribuției țesutului adipos. În plus, la pacienții diabetici, atunci când controlul glicemic se îmbunătățește, unele persoane pot deveni mai puțin atente la aportul alimentar, ceea ce poate contribui suplimentar la creșterea în greutate.  
• Factori sociali și economici. Adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos pot fi dificile în lipsa accesului la spații sigure pentru activitate fizică, a educației privind alimentația sănătoasă sau a resurselor financiare necesare pentru achiziționarea unor alimente variate și de calitate. De asemenea, mediul social joacă un rol important, deoarece obiceiurile și comportamentele persoanelor din anturaj pot influența stilul de viață și greutatea corporală. 
• Vârsta. Obezitatea poate apărea la orice vârstă, chiar și la copiii mici, dar pe măsură ce înaintăm în vârstă, masa musculară tinde să scadă, iar necesarul energetic al organismului se poate reduce, favorizând creșterea în greutate. 
• Menopauza. În perioada menopauzei apar modificări hormonale care favorizează redistribuirea grăsimii către zona abdominală și reducerea masei musculare. În același timp, necesarul energetic al organismului scade. Pentru menținerea greutății și a masei musculare este importantă menținerea unei activități fizice regulate, în special exerciții de forță, precum și ajustarea aportului caloric în funcție de noile nevoi ale organismului, asta însemnând mai puține calorii pe zi decât în premenopauză. 
• Sarcina. Creșterea în greutate este un proces normal și necesar în timpul sarcinii. Totuși, acumularea unui număr mai mare de kilograme decât cel recomandat poate crește riscul de retenție a greutății după naștere și poate favoriza apariția sau agravarea obezității. Recomandările privind creșterea în greutate în timpul sarcinii diferă în funcție de greutatea femeii înainte de sarcină și trebuie discutate cu medicul care urmărește sarcina. 
• Renunțarea la fumat. După renunțarea la fumat poate apărea o creștere moderată în greutate. Aceasta este determinată de mai mulți factori, printre care o ușoară și temporară reducere a ratei metabolice, dispariția efectului de diminuare a apetitului exercitat de nicotină și tendința de a înlocui țigările cu alimente, ca formă de recompensă sau de gestionare a poftei de nicotină. Totuși, această creștere ponderală este, de regulă, limitată și nu diminuează beneficiile majore ale renunțării la fumat asupra sănătății cardiovasculare, respiratorii și a stării generale de sănătate. 
• Lipsa sau excesul de somn. Atât durata insuficientă a somnului, cât și somnul excesiv pot influența mecanismele care reglează apetitul, prin modificarea secreției hormonilor implicați în controlul senzației de foame și sațietate. Aceste modificări favorizează apariția poftelor pentru alimente bogate în calorii și carbohidrați, în special produse ultraprocesate, contribuind astfel la un aport caloric crescut și, în timp, la creșterea în greutate.

Complicațiile obezității asupra organismului

Obezitatea nu afectează doar aspectul fizic, ci poate avea consecințe serioase asupra sănătății. Excesul de țesut adipos influențează funcționarea întregului organism și este asociat cu un risc crescut de apariție a numeroase  boli cronice.

Printre cele mai frecvente complicații asociate obezității se numără:

Boli cardiovasculare

Persoanele cu obezitate au un risc crescut de a dezvolta afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge. Printre acestea se numără hipertensiunea arterială, nivelul crescut de grăsimi în sânge (colesterol și trigliceride) și boala coronariană. Aceste afecțiuni cresc riscul de infarct și accident vascular cerebral.

Diabetul zaharat de tip 2

Obezitatea reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2. Excesul de țesut adipos, în special cel localizat la nivel abdominal, reduce sensibilitatea organismului la acțiunea insulinei, determinând apariția rezistenței la insulină. În timp, această tulburare favorizează creșterea valorilor glicemiei și poate conduce la instalarea diabetului zaharat de tip 2.

Probleme ale articulațiilor

Excesul ponderal exercită o presiune suplimentară asupra articulațiilor, în special asupra genunchilor, șoldurilor și coloanei vertebrale. Acest lucru poate duce în timp la apariția osteoartritei, artrozelor și a durerilor articulare cronice. 

Tulburări de somn

Persoanele cu obezitate au un risc mai mare de a dezvolta apnee obstructivă în somn, o afecțiune în care respirația se oprește temporar în timpul somnului, de mai multe ori pe noapte. Aceasta poate duce la  somn neodihnitor, generând oboseală cronică cu somnolență excesivă în timpul zilei.

Probleme digestive și hepatice

Obezitatea este asociată cu acumularea excesivă de grăsime la nivelul ficatului, afecțiune cunoscută sub numele de boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD), anterior denumită boala ficatului gras non-alcoolic. De asemenea, excesul ponderal poate favoriza refluxul gastroesofagian. 

Anumite tipuri de cancer

Studiile au arătat că obezitatea este asociată cu un risc mai mare de apariție a anumitor tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân după menopauză, cancer endometrial și cancer colorectal. Menținerea unei greutăți sănătoase reprezintă unul dintre factorii care pot contribui la reducerea acestui risc.

Probleme de fertilitate și dezechilibre hormonale

Obezitatea poate afecta funcția reproductivă atât la femei, cât și la bărbați. La femei, excesul de greutate este asociat cu un risc mai mare de tulburări de ovulație, agravarea manifestărilor sindromului de ovare polichistice, iar la bărbați poate influența nivelul hormonilor sexuali și calitatea spermei.  

Impact asupra sănătății mentale

Pe lângă problemele fizice, obezitatea poate influența și starea psihologică. Unele persoane se pot confrunta cu scăderea stimei de sine, anxietate sau chiar depresie, mai ales în contextul stigmatizării și discriminării legate de greutate. 

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Consultă unul dintre cei peste 500 de doctori online

Doctori de top. Rapid. Confidențial

Scrie o întrebare

Prevenirea obezității

Prevenirea obezității și menținerea unei greutăți sănătoase se bazează pe obiceiuri care pot fi susținute pe termen lung. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, somnul adecvat și gestionarea stresului joacă un rol important atât în prevenirea creșterii în greutate, cât și în menținerea rezultatelor obținute după slăbire. 

• Faceți mișcare regulat.  Pentru a preveni creșterea în greutate se recomandă cel puțin 150 – 300 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână. Activitățile fizice moderat intense includ mersul alert, înotul, ciclismul sau alte activități care vă plac și pe care le puteți menține pe termen lung. Exercițiile de forță sunt, de asemenea, importante pentru menținerea masei musculare și a metabolismului. 
• Adoptați un model alimentar echilibrat.  Concentrați-vă pe alimentele cu conținut scăzut de calorii, cu conținut nutritiv ridicat, cum ar fi fructe, legume și cereale integrale, surse de proteine de calitate și grăsimi sănătoase. Mâncați trei mese principale pe zi, plus/minus o gustare controlată. Limitați consumul de băuturi îndulcite cu zahăr, grăsimi saturate (care se găsesc în alimente ultraprocesate) și alcool. Nu există alimente „interzise”, însă frecvența și cantitatea consumată sunt importante. 
• Identificați situațiile care favorizează supraalimentarea. Stresul, plictiseala, oboseala, emoțiile intense sau anumite contexte sociale pot influența comportamentul alimentar și pot favoriza consumul excesiv de alimente în absența unei senzații reale de foame. Pentru a înțelege mai bine aceste tipare, poate fi util să țineți, pentru o perioadă, un jurnal alimentar în care să notați ce mâncați, cantitatea consumată, ora mesei, nivelul de foame și starea emoțională din acel moment. Alternativ, puteți utiliza aplicații specializate care permit înregistrarea alimentelor consumate și oferă informații despre aportul caloric și conținutul de macronutrienți și micronutrienți, facilitând monitorizarea obiceiurilor alimentare. Atunci când simțiți nevoia de a mânca între mese, încercați să vă întrebați dacă ați alege și un aliment sănătos și sățios, precum o salată cu pui sau brânză, sau dacă pofta este îndreptată exclusiv către dulciuri ori alimente de tip fast-food. Dacă preferința este doar pentru acestea din urmă, este posibil ca impulsul să fie determinat mai degrabă de factori emoționali decât de foamea fiziologică. În timp, jurnalul alimentar sau aplicațiile de monitorizare vă pot ajuta să identificați tipare recurente și situațiile care declanșează supraalimentarea. Odată recunoscute, acestea pot fi anticipate, iar dezvoltarea unor strategii adaptate de gestionare vă poate ajuta să mențineți un control mai bun asupra comportamentului alimentar și să susțineți obiectivele de control al greutății.
• De asemenea, este important să acordați atenție mâncatului pe fond emoțional. Dacă observați că episoadele de alimentație în afara controlului apar în momente de stres, tristețe sau alte stări emoționale intense, poate fi util să apelați la sprijinul unui psihoterapeut. Discuțiile cu un specialist vă pot ajuta să identificați cauzele acestor comportamente, să înțelegeți mai bine emoțiile implicate și să găsiți modalități mai sănătoase de a le gestiona. 
• Monitorizați-vă greutatea în mod regulat. Oamenii care se cântăresc regulat au mai mult succes în menținerea unei greutăți normale. Urmărirea greutății corporale vă poate ajuta să observați din timp eventualele modificări și să interveniți înainte ca acestea să devină mai greu de controlat. 
• Fiți consecvent. Obiceiurile sănătoase sunt mai eficiente atunci când sunt menținute pe termen lung, inclusiv în weekend-uri, vacanțe sau perioade mai aglomerate. 
• Acordați atenție somnului. Somnul insuficient sau de slabă calitate poate influența hormonii implicați în reglarea foamei și a sațietății, crescând pofta de mâncare și riscul de supraalimentare. Majoritatea adulților au nevoie de aproximativ 7-8 ore de somn pe noapte pentru menținerea unei stări optime de sănătate.

Opțiuni moderne de tratament pentru pierderea în greutate

Dieta și activitatea fizică

Primul pas în pierderea managementul obezității îl reprezintă modificările stilului de viață, prin adoptarea unei diete echilibrate, creșterea nivelului de activitate fizică și îmbunătățirea obiceiurilor legate de somn și gestionarea stresului.

Există mai multe modele alimentare care pot contribui la scăderea în greutate.  Studiile arată că succesul pe termen lung depinde mai puțin de tipul dietei și mai mult de capacitatea persoanei de a menține schimbările alimentare în timp. 

Activitatea fizică este, de asemenea, importantă deoarece crește numărul de calorii arse. Exercițiile aerobice și cele de forță contribuie la menținerea masei musculare și la îmbunătățirea sănătății metabolice. 

Tratamentul medicamentos al obezității

În anumite situații, modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru obținerea sau menținerea unei scăderi semnificative în greutate. În aceste cazuri, medicul poate recomanda tratament medicamentos, în funcție de indicele de masă corporală, prezența bolilor asociate și profilul individual al pacientului. Medicația pentru obezitate trebuie privită ca o completare a schimbărilor stilului de viață, nu ca un înlocuitor al acestora.

Suplimente și produse disponibile fără prescripție medicală. 

Pe piață există numeroase suplimente promovate pentru scăderea în greutate. Deși multe dintre acestea nu au dovezi științifice solide care să le susțină eficacitatea, există și produse pentru care studiile sugerează un posibil beneficiu metabolic. Un exemplu este berberina, un compus natural care poate avea efecte favorabile asupra controlului glicemiei, sensibilității la insulină și poate contribui modest la scăderea în greutate la unele persoane, în special atunci când este asociată cu modificări ale stilului de viață.

Este important de reținut că suplimentele alimentare nu sunt evaluate la fel de riguros ca medicamentele. Unele produse pentru slăbit pot conține ingrediente nedeclarate, doze variabile de substanțe active sau compuși cu potențial toxic și pot interacționa cu alte tratamente. Din acest motiv, utilizarea oricărui supliment destinat scăderii în greutate ar trebui discutată în prealabil cu medicul, pentru a evita riscurile și pentru a alege produse cu un profil de siguranță cât mai bun.

Medicamente cu prescripție medicală

În ultimii ani au devenit disponibile tratamente moderne care acționează asupra mecanismelor implicate în reglarea apetitului și a senzației de sațietate. Aceste medicamente pot ajuta la reducerea poftelor, reducerea aportului alimentar și la obținerea unei scăderi semnificative în greutate atunci când sunt asociate cu modificări ale stilului de viață.

Tratamentul medicamentos al obezității poate fi luat în considerare la persoanele cu un indice de masă corporală (IMC) de cel puțin 30 kg/m² sau la persoanele cu IMC de cel puțin 27 kg/m² care prezintă și afecțiuni asociate excesului ponderal, precum diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, apnee obstructivă în somn sau alte complicații metabolice.

În prezent, cele mai eficiente medicamente aprobate pentru tratamentul obezității sunt semaglutida (Wegovy) și tirzepatida (Mounjaro), administrate sub formă de injecții subcutanate săptămânale. Acestea pot determina o scădere semnificativă în greutate atunci când sunt asociate cu modificări ale stilului de viață și sunt prescrise doar după evaluare medicală, necesitând monitorizare periodică.

Există și tratamente administrate pe cale orală, precum combinația naltrexonă/bupropion (Mysimba) și orlistatul. Acestea pot fi utile în anumite situații, însă, în general, eficacitatea lor este mai redusă comparativ cu terapiile injectabile.

În anumite situații, medicul poate recomanda și metforminul. Deși nu este un medicament aprobat pentru tratamentul obezității, acesta poate fi util la persoanele care prezintă prediabet, diabet zaharat de tip 2, insulinorezistență sau sindromul ovarelor polichistice. Metforminul îmbunătățește sensibilitatea la insulină și poate contribui la limitarea creșterii în greutate sau la o scădere ponderală modestă la unele persoane, însă efectul său este semnificativ mai redus comparativ cu medicamentele moderne dedicate tratamentului obezității. 

În perioada următoare, este de așteptat extinderea opțiunilor terapeutice prin introducerea unor noi forme de administrare și a unor doze mai mari ale medicamentelor existente, inclusiv semaglutida 7,2 mg și semaglutida orală, care au primit deja recomandare favorabilă din partea autorităților europene și urmează să fie disponibile treptat în țările europene.

Alegerea tratamentului se face individualizat, în funcție de indicele de masă corporală, bolile asociate, contraindicații și preferințele pacientului.

Obezitatea este considerată o boală cronică, iar tratamentul medicamentos este adesea utilizat pe termen lung pentru menținerea rezultatelor obținute. Totuși, durata tratamentului diferă de la o persoană la alta. În unele cazuri, persoanele care reușesc să adopte și să mențină schimbări importante ale stilului de viață pot reduce sau chiar întrerupe tratamentul, sub supravegherea medicului. Decizia este individualizată și depinde de evoluția greutății, de prezența complicațiilor asociate și de riscul de recădere ponderală.

Ca orice medicament, tratamentele pentru obezitate pot avea efecte adverse și nu sunt potrivite pentru toate persoanele. Alegerea tratamentului trebuie făcută împreună cu medicul, în funcție de istoricul medical și de obiectivele terapeutice.

Este important de reținut că medicamentele pentru slăbit nu reprezintă o soluție miraculoasă și nu înlocuiesc alimentația sănătoasă, activitatea fizică și celelalte schimbări ale stilului de viață. Ele reprezintă un instrument suplimentar care poate ajuta anumite persoane să își atingă obiectivele de sănătate atunci când metodele tradiționale nu sunt suficiente.

Intervenții chirurgicale

În cazurile de obezitate severă sau complicații asociate, medicii pot recomanda intervenții chirurgicale bariatrice. Printre procedurile utilizate  se numără:

• Bypass gastric (Roux-en-Y): stomacul este micșorat și conectat direct la intestinul subțire, reducând cantitatea de alimente consumate și absorbția caloriilor.
• Manșon gastric (gastrectomie longitudinală): o mare parte din stomac este îndepărtată, rezultând un stomac mai mic, în formă de tub.

În anumite situații pot fi utilizate și proceduri endoscopice, precum balonul intragastric.

Întrebări frecvente 

Dr. Ioana Balinisteanu ⬤

Medic Specialist – Endocrinologie

• Specializare: Endocrinologie
• A ajutat peste 150 de oameni pe Medic Chat
• Feedback excelent
• Peste 20 testimoniale

“Mulțumesc! Recomand pe dr. Ioana Balinisteanu. Este foarte atenta, raspunde detaliat tuturor întrebărilor pacientului.” (Adriana)

“Promptitudine, profesionalism și explicații clare. Cu mulțumiri dnei doctor! ⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️” (Anca)

  Scrie-i o întrebare