fbpx

Sindromul de venă cavă superioară în oncologie

Publicat pe 29 ianuarie 2021

Actualizat pe 7 august 2022

Corpul omenesc are două vene cave care conduc sângele neoxigenat către atriul drept al cordului: una superioară și alta inferioară.

Articol REDACTAT de

Oncologie medicală și radioterapie

Scrie o întrebare

Definiție

Vena cavă superioară este o venă scurtă ce drenează partea omonimă a corpului. O obstrucție la acest nivel va duce la scăderea debitului cardiac și la creșterea presiunii venoase centrale. Aceasta din urmă va duce la formarea circulației colaterale, în care sunt vizibile venele superficiale de la nivelul părții superioare a corpului.

Sindromul de venă cavă superioară este una dintre urgențele oncologice cardiovasculare, caracterizată prin obstrucția parțială sau totală a venei cave superioare, din diverse cauze. Conform studiilor, în cele mai multe cazuri (aproximativ 80%) etiologia este malignă, dată de prezența unor mase tumorale situate în mediastinul anterior, invazie tumorală sau tromboza dată de hipercoagulabilitatea din cancer.

În aproximativ 20% din cazuri etiologia este dată de afecțiuni benigne, printre care, cele mai frecvente pot fi tumorile benigne, fibroza mediastinală, afecțiuni cardiace sau tromboza de alte cauze decât cele oncologice, etc.

Simptome sindromul de vena cava

Semne și simptome

Semnele și simptomele sunt date de reducerea fluxului de sânge. Printre ele se numără:

  • Dificultăți de respirație
  • Dureri de cap
  • Amețeli
  • Modificarea culorii tegumentului în regiunea capului și a gâtului, inclusiv cianoză
  • Facies pletoric
  • Edem ,,în pelerină”
  • Jugulare vizibile
  • Modificări ale pulsului și ale tensiunii arteriale (în special hipotensiune)
  • Tuse
  • Anxietate
  • Respirație zgomotoasă
  • Răgușeală
  • Prezența mai multor adenopatii (ganglioni) în regiunea supraclaviculară, cervicală sau generalizat
  • Tulburări de conștiență sau comă
  • Afectare oculară

În timpul examenului clinic, medicul poate cere pacientului să efectueze o manevră simplă, ușor de efectuat, non-invazivă, ce constă în ridicarea ambelor brațe deasupra capului. În cazul în care se suspicionează diagnosticul de sindrom de venă cavă superioară, se va observa o congestie facială a pacientului. Acest semn clinic poartă denumirea de semnul Pemberton.

Imagistică

Se poate face apel la mai multe investigații imagistice, dar gold-standardul este reprezentat de CT-ul toracic cu substanță de contrast. Acesta poate oferi informații referitoare la localizarea și etiologia obstrucției.

  • Radiografia toracică poate decela lărgirea mediastinului antero-superior cu modificarea poziției traheei, precum și existența unui revărsat pleural și a unei mase tumorale.
  • Venografia poate fi și ea o metodă imagistică utilă, dar mai rar folosită în practică.
  • Ecografia poate fi utilă în excluderea etiologiei trombotice a sindromului.
  • RMN-ul poate aduce și el date importante pentru stabilirea diagnosticului.
Imagistica sindromul de vena cava

Diagnostic diferențial

În stabilirea diagnosticului diferențial se iau în calcul în special insuficiența cardiacă congestivă și tamponada cardiacă. Mai pot fi aduse în discuție și alte afecțiuni pulmonare din afara patologiei maligne, anevrismul de aortă sau vasculitele.

Recomandarea medicului Ioana Florescu

Complicații

Netratat, sindromul de venă cavă superioară poate duce la:

  • Dispenee agravată progresiv cauzată de formarea unui edem laringian
  • Tulburări de conștiență și/sau comă prin edem cerebral sau tromboze cerebrale
  • Orbire prin afectare oculară
  • Hemoptizii
  • Stop cardio-respirator
Tratament sindromul de vena cava

Tratament

Metodele de tratament pot fi următoarele:

  • Tratamentul simptomatic: se aplică la pacienții simptomatici și cuprinde:
    • ridicarea capului într-un plan mai înalt decât restul corpului
    • administrare de corticosteroizi, anxiolitice, opioizi
    • stimularea diurezei
    • administrare de oxigen
    • montare de stenturi intravasculare care permit circulația fluxului de sânge

Este de menționat faptul că printre cele mai supărătoare simptome ale pacienților se numără tusea, dificultățile de respirație sau disfagia.

  • Chimioterapia: potrivită în special pentru limfoame sau cancer pulmonar cu celule mici
  • Radioterapia: indicată pacienților cu tumori non-chimiosensibile
  • Anticoagularea: heparină, anticoagulante orale
  • Tromboliza
  • Terapia chirurgicală: introducerea de stenturi intravasculare sau by-pass-ul obstrucției venei cave superioare, angioplastia
  • Excizia chirurgicală a tumorilor sau a ganglionilor
⬤

Oncologie medicală și radioterapie

  • Specializare: Oncologie medicală și radioterapie
  • Peste 2 ani experiență
  • Loc de muncă: Spitalul Universitar de Urgență Elias București
  • Feedback excelent
  • Răspunsuri rapide (tipic <1 oră)
  Scrie-i o întrebare

Scroll to Top