fbpx

Stări de greață. Cauze, Simptome, Tratament, Prevenire

Publicat pe 8 iulie 2022

Actualizat pe 21 septembrie 2022

Greața este caracterizată de o senzație de disconfort la nivelul stomacului, însoțită de senzația de vomă.  Nu este dureroasă, însă creează un sentiment neplăcut dacă aceasta este de lungă durată. Greața poate să apară la toate vârstele, atât la femei cât și la bărbați, însă femeile însărcinate și persoanele care urmează diferite tratamente medicamentoase sunt mai predispuse.

Articol revizuit de

Gastroenterologie

  Scrie o întrebare

Cauzele stărilor de greață

Greața poate avea numeroase cauze, de la mâncatul excesiv, la sarcină sau anumite boli. Cele mai frecvente cauze sunt:

  • Stres sau anxietate
  • Durere fizică intensă
  • Tulburări gastrointestinale – sindromul colonului iritabil (IBS)
  • Mâncat în exces
  • Reacție la diferite mirosuri
  • Probleme cu urechea internă
  • Rău de mișcare
  • Sarcină
  • Fobii
  • Intoxicație alimentară
  • Virusuri, cum ar fi gripa 
  • Anumite medicamente, cum ar fi contraceptivele hormonale sau beta-blocantele
  • Tulburări tiroidiene
  • Tulburări de alimentație
Cauze stari de greata

Pe lângă acestea, greața poate fi și un simptom asociat unor boli precum:

  • Blocaj intestinal
  • Apendicită
  • Paroxistic benign (BPPV)
  • Infecție a urechii
  • Infarct
  • Hepatită acută
  • Insuficiență hepatică sau cancer hepatic
  • Meningita
  • Ulcer
  • Gastrită 

Vârsta reprezintă un factor important în cazul stărilor de greață și vomă. La copii pot să apară din cauza supraalimentării infecțiilor virale, tuse, alergii la lapte, rău de mișcare, intoxicații alimentare.

Motivul greaței sau vărsăturilor poate fi determinat de momentul apariției simptomelor. Toxiinfecția alimentară, gastrita (inflamația mucoasei stomacului), sau ulcer pot produce greață sau vărsături imediat după masă.

Intoxicația alimentară poate fi, de asemenea, indicată de greață sau vărsături la 1-8 ore după masă. Cu toate acestea există și anumite bacterii găsite în alimente (de ex. salmonella), care pot produce simptome la un timp mai îndelungat după consum

Simptome asociate cu greața

Simptome asociate cu greata

Simptomele asociate cu greața sunt ușor de detectat. Printre acestea se numără:

  • Senzația de slăbiciune și oboseală
  • Hipersalivație (o acumulare excesivă de salivă în cavitatea bucală)
  • Transpirație
  • Amețeală
  • Senzația de vomă
  • Dureri de cap
  • Dureri de stomac

Simptomele specifice depind de asemenea de cauzele stării de greață. La femeile însărcinate, simptomele cuprind: amețeală, oboseală intensă, greață care este mai gravă în anumite momente ale zilei, în special greața de dimineața, aversiuni pentru mâncare sau miros, greață pe care anumite alimente o agravează.  

Partea dreaptă sus a abdomenului poate să doară la o persoană ce are calculi biliari sau o afecțiune hepatică. Umărul sau spatele drept pot experimenta, de asemenea, un disconfort arzător, simptome însoțite de o stare de greață.

Pietrele la rinichi pot provoca dureri intense în zona inferioară a spatelui sau în zona inghinală.

Factori de risc

O persoană care urmează tratamente pentru cancer, cum ar fi radioterapie sau chimioterapie, are un risc crescut de greață și vărsături. Factorii de risc induși de chimioterapie sunt: istoric de greață, vârsta sub 50 de ani, sexul feminin, vărsături și rău de mișcare.

De asementea, factorii de risc pentru greața în sarcină cuprind:

  • Avorturi spontane anterioare multiple
  • Riscul scade odată cu vârsta
  • Nașteri de gemeni.

Greața și vărsăturile postoperatorii – de obicei rezumate ca PONV – rămân una dintre cele mai frecvente și supărătoare complicații după intervenția chirurgicală. Aceastea apar din cauza anesteziei, și se manifestă după câteva ore post-operație. 

Factorii de risc bine stabiliți pentru greața și vărsăturile postoperatorii includ:

  • Femeile, după trecerea de perioada pubertății
  • Istoric de rău de mișcare
  • Fumătorii
  • Antecedente de greață și vărsături postoperatorii
  • Intervenția chirurgicală de lungă durată 

Când trebuie sa consultați un medic?

Dacă greața durează mai mult de o săptămână, sau dacă poate fi vorba de o posibilă sarcină, este necesar consultul unui medic. De obicei, greața dispare în maxim 6-48 ore și poate fi tratată acasă.

Dacă tratamentul nu funcționează, este prezentă deshidratarea, apare febra, ați suferit o leziune (cum ar fi o lovitură la cap), sau  apar dureri (de exemplu dureri abdominale, dureri în piept, dureri severe de cap), este necesar consultul medicului. 

În cazul stărilor de greață și vărsături la copii, semnele pot fi observate de către un adult.

Nou-născutul sau copilul cu vârsta de sub 6 ani necesită un consult la medic dacă:

  • Apar vărsături care durează mai mult de 6 ore
  • Copilul este deshidratat
  • Apare febra
  • Este prezentă diareea
  • Copilul nu a urinat de șase ore.

Copilul cu vârsta de peste 6 ani necesită un consult la medic dacă:

  • Vărsăturile durează toată ziua
  • Apare febra
  • Copilul este deshidratat
  • Diareea și vărsăturile durează mai mult de 24 de ore
  • Copilul nu a urinat de șase ore.

Mergeți la camera de urgență dacă:

  • Există sânge în scaun
  • Pulsul este ridicat
  • Există și dureri abdominale intense sau insuportabile
  • Greața apare în urma unei lovituri în abdomen sau cap
  • Persoană are antecedente de boală hepatică
  • Persoană se simte extrem de rău.

Tratament pentru starea de greață

Tratament greata

Tratamentul pentru greață și calmarea vărsăturilor poate fi efectuat acasă, atât timp cât nu apar complicații. Pacientul trebuie să se relaxeze, să nu depună efort fizic deoarece poate agrava starea.

  • Odihnă și evitarea efortului fizic – organismul are nevoie de odihnă pentru a se reface.
  • Rehidratarea (în special după vărsături) este foarte importantă – beți băuturi reci, carbogazoase, cum ar fi limonada, ceai de mentă, ceai de mușețel și apă plată. 
  • Consumați mese fade – dacă ați vărsat, așteptați o perioadă până a începe să consumați alimente solide, și hidratați-vă între timp. Începeți prin a consuma alimente ușor de digerat, precum pâine prăjită, biscuiți simpli, orez, covrigei. Dacă simțiți ca puteți mânca și alte alimente solide, continuați cu cereale, fructe (banane), sau alimente bogate în proteine.
  • Mediu aerisit – evitați expunerea la mirosuri puternice, de mâncare, parfumuri, fum.
  • Evitați alți factori declanșatori –  încăperile închise și aglomerate, căldură, umiditate, lumini pâlpâitoare, mișcarea excesivă.
  • Pastile împotriva grețurilor și vărsăturilor – consultați părerea unui specialist (farmacist, medic etc.)
  • Modificări ale stilului de viață – pentru grețurile de dimineață, cum ar fi consumul de mese mai mici sau mai frecvente.

Regim alimentar pentru starea de greață

Când și cum trebuie să mâncați în cazul stărilor de greață:

  • Nu încălziți mâncarea, ci mâncați mâncare rece sau la temperatura camerei
  • Mâncați mai des, dar în cantități mai mici – de la 6 până la 8 mese mici în timpul zilei și o gustare la culcare.
  • Clătiți-vă gura înainte și după masă,  vă ajută să scăpați de orice gust neplăcut din gură.
  • Stați în picioare sau întindeți-vă pe spate cu capul ridicat timp de cel puțin o oră după masă.
  • Mâncați într-o cameră aerisită și răcoroasă, evitați să stați în căldură în timpul mesei.

Alimente recomandate:

Alimente recomandate greata
  • Apă și ceaiuri reci – Băuturi sportive, apă carbogazoasă, ceai cu gheață
  • Alimente uscate, cum ar fi biscuiți simpli, pâine prăjită, covrigi, batoane și cereale uscate.
  • Alimente bogate în proteine (carne de pui sau de curcan slabă)
  • Alimente reci și nepicante. Luați în considerare iaurtul fără grăsimi.
  • NU mâncați alimente foarte dulci și grăsimi. Luați în considerare fierberea sau coacerea alimentelor (precum cartofi); orez; supe cremă.
  • Banană – un aliment hranitor, recomandat în cazul vărsăturilor. În plus, bananele ajută la înlocuirea potasiului care se poate pierde dacă ați vărsat.

Prevenirea stărilor de greață

Greața poate fi evitată astfel:

  • Hidratați-vă corespunzător, minim 8 pahare de apă/zi.
  • Consumați alimentele reci sau la temperatura camerei, pentru a evita apariția stării de rău din cauza mirosurilor alimentelor.
  • Mâncați mai frecvent și mai puțin, în loc de mese rare și copioase.
  • Mâncați încet și evitați alimentele care sunt greu de digerat.
  • Odihna după masă și ridicarea capului la un nivel deasupra picioarelor vă va ajuta să vă simțiți mai bine.
  • Dacă vă treziți cu stare de vomă, mâncați biscuiți sau pâine prăjită. 

Întrebări frecvente

1. Ce alimente pot produce stări de greață?

Intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar, dar pot provoca greață la câteva ore după ce mâncarea este consumată.

Sursele comune de intoleranță alimentară includ: alimente care conțin lactoză, cum ar fi produsele lactate (brânză, lapte, iaurt etc.), gluten, cum ar fi majoritatea cerealelor, alimente care provoacă gaze intestinale, cum ar fi fasolea sau varza, fructele de mare.

Alergiile alimentare apar atunci când organismul identifică în mod eronat proteinele găsite în anumite alimente ca fiind o amenințare, declanșând un răspuns al sistemului imunitar

2. Ce tratament se recomanda pentru stările de greață?

Tratamentul efectuat acasă implică odihna, hidratarea corespunzătoare, administrarea de medicamente pentru greață și vărsături, consumul de alimente benefice (prezentate la punctele 5 și 6 ale articolului). În cazul în care persoana nu răspunde la tratament, iar stările de greață se agravează, este necesar consultul unui medic, care va prescrie tratamentul adecvat în funcție de cauză.

3. Cum pot sa previn starea de greață dupa o masă copioasă?

În cazul în care ați avut parte de o masă copioasă, este important sa stați în picioare sau sa vă mențineți poziția capului la un nivel deasupra nivelului picioarelor. Evitați efortul fizic și consumul altor alimente sau băuturi. Nu stați în spații aglomerate și călduroase, alegeți un mediu aerisit și răcoros.

4. Care sunt cauzele frecvente ale stărilor de greață?

Stările de greață pot avea o varietate de cauze, însă cele mai frecvente sunt mâncatul în exces, stresul și anxietatea, răul de mișcare, intoxicație alimentară, sarcină, gripă sau răceală.

5. Ce poate însemna starea de greață fără vărsături?

Nu toate stările de greață includ vărsături. Starea de greață poate fi provocată de ceva simplu, precum un aliment care nu a fost agreat de stomacul dumneavoastră, sau răul de mișcare. Dar în anumite situații, greața poate avea cauze serioase, ce trebuie investigate. Dacă acestea persistă, este necesar consultul unui medic.


Articol revizuit de

Gastroenterologie

  Scrie o întrebare
Întreabă un doctor onlineRapid și ușor, doctori verificați, confidențial și anonim

Cu Medic Chat ai la dispoziție 400+ doctori online din 40 specialități medicale.

N-a fost niciodată mai ușor să iei legătura cu un medic de specialitate!

Scroll to Top