cover_cancer-intestinal

Cancer intestinal

Cancerul intestinal este termenul general pentru cancerul care începe în intestinul gros. Cancerul intestinal se mai numește și cancer de colon sau rectal. Cancerul intestinal este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu acest tip de cancer au peste 60 de ani.

Ai nelămuriri cu privire la cazul tau?

Întreabă unul dintre cei peste 160 de doctori online

Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim

  Scrie o întrebare

Simptome

Simptomele cancerului intestinal pot fi subtile și nu duc neapărat la o stare generală proastă. Peste 90% dintre persoanele cu cancer intestinal prezintă unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

  • o modificarea tranzitului intestinal – scaune mai dese și dureri abdominale
  • sânge în scaun, fără alte simptome de hemoroizi
  • dureri abdominale, disconfort sau balonare provocate întotdeauna de mâncare – uneori rezultând pierderea în greutate

Constipația este rareori cauzată de afecțiuni intestinale grave.

Și alte probleme de sănătate pot provoca simptome similare cu cele de mai sus, de exemplu:

  • sângele din scaun, atunci când este asociat cu durere sau sensibilitate. este cauzat adesea de hemoroizi
  • modificarea tranzitului intestinal sau durerea abdominală sunt cauzate de obicei de alimentație
  • modificarea tranzitului intestinal în sensul de a merge mar rar la toaletă, cu scaun tare, nu este cauzată de obicei de vreo afecțiune gravă – puteți lua laxative înainte de a merge la medic

Majoritatea persoanelor cu aceste simptome de mai sus nu au cancer intestinal. Consultați medicul de familie dacă aveți unul sau mai multe dintre aceste simptome și acestea persistă mai mult de 4 săptămâni.

Ocluzia intestinală

În unele cazuri, cancerul intestinal poate opri tranzitul prin intestin. Aceasta este cunoscută sub numele de ocluzie intestinală. Simptomele unei ocluzii intestinale pot include:

  • durere abdominală intermitentă și, uneori, severă – aceasta se întâmplă după consumul de alimente
  • pierdere în greutate neintenționată – cu dureri abdominale persistente
  • umflarea constantă a burții – însoțită de dureri abdominale
  • stare de rău – cu umflarea constantă a burții

Ocluzia intestinală este o urgență medicală. Dacă bănuiți că aveți ocluzie intestinală mergeți la departamentul de urgență (UPU) al celui mai apropiat spital.

Teste dignostic

Diagnostic

Pentru diagnostic, medicul vă va întreba despre simptome și dacă aveți antecedente în familie de cancer intestinal. De obicei, acesta va efectua o examinare simplă cunoscută sub numele de tușeu rectal și vă va examina abdomenul, pentru a verifica dacă există vreo umflătură în abdomen sau rect.

Testele pot fi incomode și multe persoane consideră că examinarea este stânjenitoare, dar durează foarte puțin.

De asemenea, medicul poate solicita teste de sânge pentru a vedea dacă aveți anemie cu deficit de fier. Deși majoritatea persoanelor cu cancer intestinal nu prezintă simptome de anemie, este posibil să existe o deficiență de fier ca urmare a sângerării din cauza cancerului.

Teste pentru diagnosticarea cancerului intestinal

Dacă simptomele sugerează că este posibil să fie cancer intestinal sau diagnosticul este incert, se recomandă o examinare simplă numită sigmoidoscopie flexibilă. Unele cazuri de cancer intestinal pot fi diagnosticate doar prin examinarea extinsă a colonului prin colonoscopie sau colonografia CT. Situațiile de urgență, cum ar fi cazurile de obstrucție intestinală, vor fi diagnosticate printr-o scanare CT.

Sigmoidoscopia flexibilă

Sigmoidoscopia flexibilă este procedura prin care se examinează rectul și zona inferioară a intestinului gros folosind un dispozitiv numit sigmoidoscop. Acesta este un tub lung, subțire, flexibil, de care este atașată o cameră foarte mică și o sursă de lumină. Camera transmite imagini la un monitor și poate fi, de asemenea, utilizată pentru biopsie, prelevarea unei mostre de țesut pentru analize suplimentare.

Intestinul trebuie să fie golit pentru sigmoidoscopie, astfel încât trebuie să se efectueze o clismă înainte de procedură. Pacienții se pot simți inconfortabil, dar durează doar câteva minute și pot pleca acasă imediat după examinare.

Colonoscopia

Colonoscopia este o examinare a întregului intestin gros folosind un dispozitiv numit colonoscop, care seamănă cu sigmoidoscopul, dar este mai lung. Este de preferat ca pacientul să fie sedat în timpul testului. Medicul va introduce apoi colonoscopul prin rect și îl va deplasa pe toată lungimea intestinului gros. Fără sedare, colonoscopia nu este de obicei dureroasă, dar pacientul se poate simți inconfortabil.

Camera transmite imaginile pe un monitor, care permite medicului să verifice dacă există zone anormale în rect sau intestin care ar putea fi rezultatul cancerului. Ca și în cazul sigmoidoscopiei, în timpul testului poate fi efectuată o biopsie.

Intestinul trebuie să fie gol atunci când se efectuează colonoscopia, așa că vi se va recomanda o dietă specială pentru câteva zile înainte de procedură și un medicament laxativ.

Colonoscopia durează de obicei aproximativ o oră iar majoritatea oamenilor pot pleca acasă după trecerea efectelor sedativului. Un timp, pacientul se va simți somnolent după procedură, așa că va trebui să fie însoțit de un adult până acasă. Cel mai bine este ca persoanele în vârstă să nu fie singure timp de 24 de ore după test. Se recomandă să nu conduceți timp de 24 de ore.

Uneori este posibil să nu fie posibilă trecerea completă a colonoscopului prin intestin. În acest caz este necesară o colonografie CT.

Colonografie CT

Colonografia CT, cunoscută și sub denumirea de „colonoscopie virtuală”, implică utilizarea unui scaner tomograf pentru a produce imagini tridimensionale ale intestinului gros și ale rectului. În timpul procedurii este folosit un gaz pentru a umfla intestinul, folosind un tub subțire, flexibil, plasat în rect. Apoi sunt efectuate scanări CT din unghiuri diferite.

Ca și în cazul unei colonoscopii, este necesară o dietă specială timp de câteva zile și un laxativ înainte de testare, pentru a vă asigura că intestinul este golit atunci când este efectuată procedura. De asemenea, vi se poate cere să luați un medicament numit gastrografin înainte de test.

Colonografia CT poate ajuta la identificarea zonelor potențial canceroase la persoanele care nu pot face colonoscopie din alte motive medicale. Este mai puțin invazivă decât o colonoscopie, dar poate fi necesară totuși o colonoscopie sau sigmoidoscopie flexibilă într-o etapă ulterioară.

Mai multe informații – Cancer intestinal: screening pentru cancerul intestinal

Teste suplimentare

După un diagnostic de cancer intestinal se efectuează alte teste pentru a verifica dacă s-a răspândit în alte părți ale corpului. Aceste teste pot include:

  • tomografia abdomenului și a toracelui – pentru a verifica dacă restul intestinului este sănătos sau cancerul s-a răspândit la ficat sau plămâni
  • o scanare RMN, aceasta poate oferi o imagine detaliată a celorlaltor organe

Etapele cancerului intestinal

După ce toate testele au fost finalizate se stabilește stadiul cancerului. Există două modalități prin care poate fi evaluat cancerul intestinal.

  1. Sistemul de evaluare TNM
  • T – indică mărimea tumorii
  • N – indică măsura în care cancerul s-a răspândit la ganglionii limfatici din apropiere
  • M – indică măsura în care cancerul s-a răspândit în alte părți ale corpului (metastaze)

2. Sistemul de etapizare numerică

  • stadiul I – cancerul se află doar în mucoasa intestinului sau rectului
  • stadiul II – cancerul s-a răspândit dincolo de stratul de mușchi care înconjoară intestinul și poate a intrat pe suprafața care acoperă intestinul sau organele din apropiere
  • stadiul III – cancerul s-a răspândit în ganglionii limfatici din apropiere
  • stadiul IV – cancerul s-a extins dincolo de intestin într-o altă parte a corpului, cum ar fi ficatul

Societatea Europeană de Oncologie Medicală oferă informații pentru pacienți privind stadiile cancerului intestinal.

Screeningul de cancer intestinal

În România, se recomandă ca toți cei cu vârsta peste 60 de ani să facă un screening pentru cancerul intestinal. Acest lucru poate ajuta la detectarea cancerului de intestin înainte de apariția simptomelor, facilitând tratarea și îmbunătățind șansele de supraviețuire.

Aflați mai multe despre screeningul de cancer intestinal.

Cauzele cancerului intestinal

Cauze

Cancerul apare atunci când celulele dintr-o anumită zonă a corpului se divid și se înmulțesc prea rapid. Astfel se produce un țesut cunoscut sub numele de tumoră.

Cancerul intestinal se dezvoltă de obicei mai întâi în interiorul grupurilor de celule numite polipi intestinali, pe mucoasa interioară a intestinului. Cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că veți face cancer intestinal dacă aveți polipi. Unii polipi dispar singuri, iar alții nu se modifică. Doar câțiva cresc și în cele din urmă se dezvoltă în cancer intestinal într-o perioadă de câțiva ani.

Nu se cunoaște cauza exactă a cancerului intestinal. Cu toate acestea, cercetările au arătat că mai mulți factori pot contribui la dezvoltarea acestuia.

Vârsta

Mai mult de 9 din 10 cazuri de cancer intestinal se dezvoltă la adulții cu vârsta de peste 50 de ani și aproape 6 din 10 cazuri se dezvoltă la persoane cu vârsta peste 70 de ani.

Istoricul familial

Un istoric familial de cancer intestinal la o rudă de gradul întâi – mamă, tată, frate sau soră – sub vârsta de 50 de ani, poate crește riscul de a dezvolta această afecțiune. Dacă vă preocupă în mod special faptul că istoricul medical al familiei poate însemna că aveți un risc crescut de a dezvolta cancer intestinal, discutați cu medicul de familie. Acesta vă poate trimite la un specialist în genetică, care vă poate oferi mai multe sfaturi despre nivelul dvs. de risc și vă poate recomanda testele necesare pentru a vă verifica periodic starea.

Dieta

Un număr mare de studii sugerează că o dietă bogată în carne roșie și procesată poate crește riscul de a dezvolta cancer intestinal. Din acest motiv, se recomandă persoanelor care mănâncă mai mult de 90 g (greutate gătită) pe zi de carne roșie și procesată să reducă această cantitate la 70 g pe zi. Aflați mai multe informații despre carnea roșie și riscul de cancer intestinal.

Există, de asemenea, dovezi care sugerează că o dietă bogată în fibre ar putea ajuta la reducerea riscului de cancer intestinal. Aflați mai multe informații despre o dietă sănătoasă și echilibrată.

Informații suplimentare – Cancer intestinal: dieta

Fumatul

Fumătorii sunt mai susceptibili să dezvolte cancer intestinal, precum și alte tipuri de cancer și alte afecțiuni grave, cum ar fi bolile de inimă. Aflați mai multe informații despre cum să renunțați la fumat.

Alcoolul

Consumul de alcool este asociat cu un risc crescut de cancer intestinal, în special pentru cei care consumă în mod regulat cantități mari. Aflați mai multe sfaturi privind reducerea consumului de alcool.

Obezitatea

Persoanele supraponderale sau care suferă de obezitate prezintă un risc crescut de cancer intestinal, în special bărbații. În cazul acestora, scăderea în greutate poate ajuta la reducerea șanselor de a dezvolta această afecțiune.

Sedentarismul

Persoanele care nu fac activități fizice au un risc mai mare de a dezvolta cancer intestinal. Puteți ajuta la reducerea riscului de cancer intestinal și alte tipuri de cancer, fiind activ fizic în fiecare zi. Aflați mai multe informații despre sănătate și fitness.

Afecțiuni digestive

Unele afecțiuni care afectează intestinul pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta cancer intestinal. De exemplu, cancerul intestinal este mai frecvent la persoanele care au avut mai mult de 10 ani boala Crohn sau colită ulcerativă. Dacă aveți una dintre aceste afecțiuni, trebuie să faceți controale periodice pentru a căuta semne de cancer intestinal.

Condiții genetice

Există două afecțiuni genetice rare care pot duce la cancer intestinal:

  • polipoză adenomatoasă familială (FAP) – o afecțiune care declanșează creșterea polipilor necanceroși din interiorul intestinului
  • cancer colorectal ereditar nonpolipozic (HNPCC), cunoscut și sub denumirea de sindrom Lynch

Deși polipii provocați de FAP nu sunt canceroși, există un risc ridicat ca, în timp, cel puțin unul să se transforme în cancer. Majoritatea persoanelor cu FAP au cancer intestinal până la 50 de ani.

Tratament

Tratamentul depinde de ce parte a intestinului este afectată și de cât de mult s-a răspândit cancerul. Dacă este detectat suficient de devreme, tratamentul poate vindeca cancerul intestinal și poate opri revenirea acestuia. Din păcate, vindecarea completă nu este întotdeauna posibilă și există uneori riscul de revenire a cancerului într-o etapă ulterioară. Simptomele pot fi controlate și răspândirea cancerului poate fi încetinită folosind o combinație de tratamente.

Intervenția chirurgicală în cazul cancerului de colon

Dacă cancerul de colon se află într-un stadiu foarte timpuriu, poate fi posibilă îndepărtarea unei bucăți mici a mucoasei colonului printr-o excizie locală. Dacă cancerul s-a răspândit în mușchii care înconjoară colonul, este necesar să se elimine o întreagă secțiune a colonului, cunoscută sub numele de colectomie. Există 3 moduri în care se poate realiza o colectomie:

  • colectomie deschisă – în care chirurgul face o incizie în abdomen și îndepărtează o secțiune din colon
  • colectomie laparoscopică – în care chirurgul face o serie de incizii mici în abdomen și folosește instrumente speciale ghidate de o cameră pentru a îndepărta o secțiune de colon
  • chirurgie robotică – un tip de chirurgie laparoscopică în care instrumentele chirurgului sunt îndrumate de un robot

În timpul intervenției chirurgicale, ganglionii limfatici din apropiere sunt de asemenea îndepărtați. După intervenția chirurgicală, capetele intestinului pot fi unite, dar adesea acest lucru nu este posibil și este necesară o stomă.

Atât colectomiile deschise, cât și cele laparoscopice, sunt considerate a fi la fel de eficiente pentru eliminarea cancerului și prezintă riscuri similare de complicații. Dar colectomiile laparoscopice sau robotice au avantajul unui timp de recuperare mai rapid și al unei dureri mai reduse postoperatorii.

În timpul chirurgiei robotice, nu există nicio legătură directă între chirurg și pacient, ceea ce înseamnă că este posibil ca chirurgul să nu fie în același spital ca și pacientul. În prezent, chirurgia robotică nu este disponibilă în multe centre din România.

Intervenția chirurgicală în cazul cancerului rectal

Există o serie de tipuri diferite de intervenții chirurgicale pentru cancerul rectal, în funcție de cât de mult s-a răspândit cancerul.

Rezecția locală

În cazul unui cancer rectal în stadiu incipient, chirurgul poate să îl elimine într-o operație numită rezecție locală (transanal). Chirurgul introduce un endoscop prin rect și îndepărtează cancerul de pe peretele rectului.

Excizia mezenterică totală (TME)

În cele mai multe cazuri, rezecția locală nu este posibilă pentru că va trebui eliminată o suprafață mai mare a rectului. Aceasta va include o zonă de țesut rectal lipsită de celule canceroase, precum și țesut din jurul intestinului. Procedura asigură eliminarea tuturor celulelor canceroase, ceea ce poate reduce riscul reapariției cancerului într-o etapă ulterioară. În funcție de localizarea cancerului se pot efectua următoarele tipuri principale de operații de TME:

Rezecție anterioară

Rezecția anterioară este o procedură utilizată pentru a trata cazurile în care cancerul este departe de sfincterii care controlează acțiunea intestinului. Chirurgul va face o incizie în abdomen și va îndepărta o parte din rect, precum și unele țesuturi înconjurătoare pentru a se asigura că toate glandele limfatice conținând celule canceroase sunt de asemenea îndepărtate.

Apoi atașează colonul în partea inferioară a rectului sau partea superioară a canalului anal. Probabil va fi nevoie de o stomă temporară pentru a oferi secțiunii unite timp să se vindece. Aceasta va fi închisă la o a doua operație, mai puțin importantă.

Rezecție abdominală

Rezecția abdomino-perineală este utilizată pentru a trata cancerul de rect în cea mai joasă secțiune a rectului. De obicei este necesară eliminarea în întregime a rectului și mușchilor înconjurători pentru a reduce riscul de reapariție a cancerului în aceeași zonă. Aceasta presupune îndepărtarea și închiderea anusului și îndepărtarea mușchilor sfincterului, astfel încât nu există nicio opțiune decât o stomă permanentă după operație.

Informații suplimentare – tipuri de intervenții chirurgicale pentru cancerul intestinal

Chirurgia stomacului

În cazul în care este îndepărtată o secțiune a intestinului și unirea intestinului rămas, chirurgul trebuie să decidă uneori devierea materiilor fecale din zona operată pentru a-i permite intestinului să se vindece. Scaunul este deviat temporar printr-o deschizătură în peretele abdominal – aceasta se numește stomă. În dreptul stomei se va atașa o pungă colectoare.

Când partea finală a intestinului subțire (ileonul) este adus la suprafața abdomenului se numește ileostomie , iar când este adus intestinul gros (colon) se numește colostomie.

În primele zile după operație, asistenta vă va sfătui cu privire la îngrijirile necesare pentru a avea grijă de stomă și tipul de pungă potrivită. Odată ce intestinul s-a vindecat în siguranță, ceea ce poate dura câteva săptămâni, stoma poate fi închisă printr-o altă operație. Din diverse motive, la unele persoane tranzitul prin intestin nu este posibil – sau poate duce la probleme de control al funcției intestinale – și stoma poate deveni permanentă.

Înainte de intervenția chirurgicală, echipa medicală vă va sfătui dacă este posibil să fie necesară formarea unei ileostomii sau colostomii, și probabilitatea ca aceasta să fie temporară sau permanentă. Acest lucru nu este posibil în cazul în care intervenția chirurgicală este efectuată în regim de urgență.

Există grupuri de sprijin pentru pacienți pentru persoanele care au avut sau urmează să aibă stomă. Puteți obține mai multe detalii urmărind grupurile online pentru informații suplimentare.

Efectele secundare ale intervenției chirurgicale

Operațiile de cancer intestinal prezintă multe dintre riscurile altor operații majore, inclusiv:

  • sângerare
  • infecţie
  • formarea cheagurilor de sânge de obicei la picioare (tromboză venoasă profundă)
  • probleme cu inima sau respirația

Toate intervențiile chirurgicale prezintă o serie de riscuri specifice procedurii. Unul dintre riscuri este că secțiunea de intestin care se îmbină poate să nu se vindece corect și să se scurgă în interiorul abdomenului. Acesta este de obicei un risc doar în primele zile după operație.

Un alt risc este pentru persoanele care suferă de cancer rectal. Nervii care controlează urinarea și funcția sexuală sunt foarte apropiați de rect și uneori o intervenție chirurgicală pentru înlăturarea unui cancer rectal poate deteriora acești nervi. După operația de cancer rectal, majoritatea oamenilor trebuie să meargă la toaletă pentru a-și goli intestinul mai des decât înainte, deși acest lucru se remediază de obicei în câteva luni de la operație.

Ocazional, unele persoane – în special bărbații – prezintă alte simptome cum ar fi durerea în zona pelvină și constipația alternând cu mișcări frecvente ale intestinului, care pot duce la o durere severă în jurul canalului anal.

Radioterapia

Există mai multe moduri în care radioterapia poate fi utilizată pentru a trata cancerul intestinal:

  • înainte de operație – pentru a micșora cancerele rectale și a crește șansele de îndepărtare completă
  • în loc de intervenție chirurgicală – pentru a vindeca sau a opri răspândirea cancerului rectal în stadiu incipient, dacă nu este posibilă o intervenție chirurgicală
  • radioterapie paliativă – pentru a controla simptomele și a încetini răspândirea cancerului în cazuri avansate

Radioterapia înainte de operație pentru cancerul de rect poate fi administrată în două moduri:

  • radioterapie externă – caz în care este utilizat un dispozitiv pentru a transmite unde de mare energie către rect pentru a ucide celulele canceroase
  • radioterapie internă (brahiterapie) – un tub care eliberează o cantitate mică de radiații este introdus prin anus și plasat lângă zona canceroasă pentru a o micșora și a ucide celulele canceroase

Radioterapia paliativă se administrează de obicei în scurte ședințe zilnice, cu o cură cuprinsă între 2 și 3 zile, până la 10 zile.

Efectele secundare pe termen scurt ale radioterapiei pot include:

  • stare de rău
  • oboseală
  • diaree
  • arsura și iritarea pielii din jurul rectului si pelvisului – acest lucru arată și se simte ca arsurile solare
  • nevoie frecventă de urinare
  • senzație de arsură la urinare

Aceste reacții adverse ar trebui să treacă după terminarea curei de radioterapie. Spuneți medicului dacă efectele secundare ale tratamentului devin deosebit de supărătoare. Există unele medicamente pentru a face față efectelor secundare.

Efectele secundare pe termen lung ale radioterapiei pot include:

  • nevoia mai frecventă de urinare și scaun
  • sânge în urină și în scaun
  • infertilitate
  • disfuncție erectilă

Persoanele care doresc să aibă copii trebuie să păstreze un eșantion de spermă sau ovule înainte de începerea radioterapiei, astfel încât să poată fi utilizate în tratamente de fertilizare în viitor.

Informații suplimentare despre radioterapie

Chimioterapia

Există următoarele moduri în care poate fi utilizată chimioterapia pentru a trata cancerul intestinal:

  • înainte de operație – utilizată în combinație cu radioterapia pentru a micșora tumora
  • după operație – pentru a reduce riscul de apariție a cancerului
  • chimioterapie paliativă – pentru a încetini răspândirea cancerului intestinal avansat și a ajuta la controlul simptomelor

Chimioterapia pentru cancerul intestinal implică de obicei administrarea unei combinații de medicamente care ucid celulele canceroase. Acestea pot fi administrate sub formă de tabletă (chimioterapie orală), print picurare în braț (chimioterapie intravenoasă) sau ca o combinație a lor. Tratamentul este administrat în cure (cicluri) care au 2 până la 3 săptămâni fiecare, în funcție de stadiul sau gradul cancerului. O singură sesiune de chimioterapie intravenoasă poate dura de la câteva ore până la câteva zile. În unele cazuri, pot fi administrate doze mai mici perioade mai lungi de timp (chimioterapie de întreținere).

Efectele secundare ale chimioterapiei pot include:

  • oboseală
  • stare de rău
  • diaree
  • ulcerații bucale
  • căderea părului
  • senzație de amorțeală, furnicături sau arsuri în mâini, picioare și gât

Aceste reacții adverse ar trebui să treacă treptat după terminarea tratamentului.

Chimioterapia poate slăbi sistemul imunitar, crescând vulnerabilitatea la infecții. Informați medicul cât mai curând posibil dacă observați posibile semne ale unei infecții, inclusiv temperatură ridicată (febră) sau o stare bruscă de rău.

Medicamentele utilizate în chimioterapie pot cauza daune temporare spermatozoizilor bărbaților și ovulelor femeilor. Acest lucru înseamnă că există un risc pentru sănătatea copilului pentru femeile care rămân însărcinate sau bărbații care concep un copil după chimioterapie. Este recomandat să utilizați metode sigure de contracepție în timp urmați un tratament de chimioterapie și o perioadă de timp după terminarea tratamentului.

Terapii țintite

Terapiile țintite presupun administrarea unor medicamente concepute pentru a viza unul sau mai multe procese biologice pe care cancerul intestinal le folosește pentru a se răspândi în corp. De exemplu, cetuximab și panitumumab sunt medicamente care acționează asupra receptorului pentru factorul de creștere epidermică (EGFR). Deoarece EGFR ajută cancerul să se dezvolte, țintirea acestor proteine poate micșora tumorile și poate îmbunătăți efectul chimioterapiei.

Terapiile țintite sunt uneori utilizate în combinație cu chimioterapia atunci când cancerul s-a răspândit dincolo de intestin (cancerul intestinal metastazic). Efectele secundare ale terapiilor țintite includ:

  • erupții cutanate
  • diaree
  • iritația ochilor

Unele terapii țintite pot, de asemenea, să declanșeze o reacție alergică la prima utilizare. Vi se poate administra un medicament antialergic pentru a preveni o astfel de reacție.

Informații suplimentare – terapii țintite (terapii biologice) pentru cancerul de colon

Viața de zi cu zi a pacienților cu cancer intestinal

Cancerul intestinal poate afecta viața de zi cu zi a pacienților în diferite moduri, în funcție de stadiul în care se află și de tratamentulul administrat. Modul în care oamenii fac față diagnosticului și tratamentului diferă de la o persoană la alta. Există mai multe forme de asistență disponibile la nevoie:

  • discutați cu prietenii și familia – pot fi un sistem puternic de sprijin
  • comunicați cu alte persoane aflate în aceeași situație – de exemplu, prin grupuri de suport
  • aflați cât mai multe informații despre starea dvs.
  • faceți-vă timp pentru propria persoană

Discutați cu ceilalți. Medicul vă poate răspunde la întrebări sau poate fi de ajutor să discutați cu un consilier sau psiholog. Unii oameni consideră că este util să discute cu alți pacienți cu cancer intestinal printr-un grup de suport sau pe internet. Există un forum online pentru pacienții cu cancer. De asemenea, pentru sprijinul pacienților cu cancer există asociații și grupuri de suport pentru cancer.

Recuperarea după intervenția chirurgicală

În timpul și după operație, anestezistul controlează cu atenție cantitatea de lichid intravenos de care aveți nevoie. După operație, se vor administra analgezice care vă permit să vă ridicați și să coborâți din pat până a doua zi. Cei mai mulți pacienți vor putea consuma o dietă ușoară a doua zi după operație.

Pentru a reduce riscul formării cheagurilor de sânge la nivelul picioarelor se pot folosi ciorapi de compresie care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge sau se poate face o injecție cu un medicament care subtiează sângele numit heparină, în perioada de imobilizare.

Trebuie să reveniți la spital la câteva săptămâni după operație, astfel încât să poată fi efectuate teste pentru a verifica dacă cancerul a fost eliminat în întregime. De asemenea, este posibil să aveți nevoie de controale de rutină pentru următorii câțiva ani pentru a căuta semnele revenirii cancerului. Este din ce în ce mai posibil să se vindece și cancerele care revin după operație.

Dieta după operație

Dacă a fost eliminată o parte din colon, este posibil să vă confruntați cu diaree sau cu mișcări frecvente ale intestinului. După operație, intestinul nu se mai golește atât de bine, mai ales dacă o parte din rect a fost îndepărtată.

Este posibil ca unele alimente să vă deranjeze, în special în primele luni după operație. Alimentele pot afecta în mod diferit pacienții, dar cel mai adesea alimentele și băuturile care cauzează probleme includ fructe și legume cu conținut ridicat de fibre, precum fasole, varză, mere, banane și băuturi acidulate, precum cola și bere. Ar putea fi util să păstrați un jurnal alimentar pentru a înregistra efectele diferitelor alimente asupra intestinului.

Consultați medicul dacă aveți probleme cu intestinul ca urmare a alimentației sau dacă este dificil să mențineți o dietă sănătoasă. Puteți consulta un dietetician pentru mai multe sfaturi.

Viața de zi cu zi cu stomă

Dacă aveți nevoie de stomă temporară sau permanentă, este posibil să vă simțiți îngrijorat de modul în care arătați și cum vor reacționa ceilalți. Pentru cei care doresc mai multe informații, există grupuri de sprijin pentru pacienții care au stomă.

Informații suplimentare:

Sexul și cancerul intestinal

Diagnosticul și tratamentul pentru cancerul intestinal pot afecta modul de abordare a relațiilor sociale și sexul. Deși majoritatea oamenilor se pot bucura de o viață sexuală normală după tratamentul cancerului intestinal, este posibil să vă simțiți jenați sau inconfortabili dacă aveți stomă.

Vorbind cu partenerul despre cum vă simțiți vă poate ajuta pe amândoi să vă susțineți reciproc. Dacă vreți să vorbiți cu altcineva despre sentimentele dvs., discutați cu un medic sau psiholog.

Aflați mai multe informații despre viața pacienților cu cancer, inclusiv relațiile sexuale .

Probleme de natură financiară

Un diagnostic de cancer poate cauza probleme financiare, deoarece se poate pierde capacitatea de a lucra, sau cineva apropiat trebuie să înceteze lucrul pentru a vă îngriji. Persoanele care sunt tratate pentru cancer au dreptul să beneficieze de rețete gratuite pentru medicamente, inclusiv medicamente pentru tratarea afecțiunilor asociate.

Informații suplimentare

Stadiu terminal

Dacă nu se mai poate face nimic pentru a tratarea cancerului intestinal, medicul oncolog vă poate oferi sprijin pentru ameliorarea durerii. Aceasta se numește îngrijire paliativă. Asistența este disponibilă și pentru familie și prieteni.

Informații suplimentare

Întrebări frecvente despre cancerul intestinal

1. Cancerul intestinal se răspândește rapid?

De obicei, începe în mucoasa colonului sau rectului. Dacă este netratat, se răspândește mai adânc în peretele intestinului. De acolo, se poate răspândi la nodulii limfatici din zonă. Ulterior, cancerul de intestin se poate răspândi la ficat sau la plămâni.

2. Cât timp poți avea cancer de intestin fără să știi?

Dezvoltarea unui cancer de intestin de la un polip poate dura între cinci și zece ani și, mai devreme, pot să nu existe simptome deloc. Cele mai frecvente simptome sunt: sângerarea din intestin, o modificare a obișnuinței intestinale, cum ar fi episoade neobișnuite de diaree sau constipație și o creștere a cantității de mucus în scaun.

3. Este posibilă recuperarea completă după cancerul de intestin?

Dacă este detectat suficient de devreme, tratamentul poate vindeca cancerul de intestin și poate opri revenirea acestuia. Din păcate, o vindecare completă nu este întotdeauna posibilă și există uneori riscul ca cancerul să revină într-o etapă ulterioară.


[1] NHS [2] Mayoclinic

Scroll to Top