Peritonita – Cauze, Simptome, Tratament

Publicat pe 17 decembrie 2020

Actualizat pe 30 iulie 2021

Peritonita, o afecțiune potențial fatală, este o infecție cauzată de bacterii. Afecțiunea necesită tratament de urgență și spitalizare.

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Întreabă unul dintre cei peste 400 de doctori online

Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim.

Scrie o întrebare

Ce este peritonita?

Peritonita este o inflamație a peritoneului, țesutul care aliniază peretele interior al abdomenului și acoperă și susține cea mai mare parte a organelor abdominale. Peritonita este de obicei cauzată de o infecție cauzată de bacterii sau fungi.

Lăsată netratată, peritonita se poate răspândi rapid în sânge (sepsis) și la alte organe, ducând la o insuficiență multiplă a organelor și la moarte. Așadar, dacă dezvoltați oricare dintre simptomele peritonitei – dintre care cel mai frecvent este durerea abdominală severă – este esențial să căutați o evaluare medicală promptă și un tratament care să poată preveni complicațiile potențial fatale.

Simptomele peritonitei

Primele simptome ale peritonitei sunt în mod obișnuit apetitul slăbit și greața și dureri abdominale ușoare care se transformă rapid în dureri abdominale persistente și severe, care sunt agravate la orice mișcare.

Alte semne și simptome legate de peritonită pot include:

• Sensibilitate abdominală
• Frisoane
• Febră
• Fluid în abdomen
• Urinare dificilă
• Vărsături

Cauzele peritonitei

Cele două tipuri principale de peritonită sunt peritonita spontană primară, o infecție care se dezvoltă în peritoneu și peritonita secundară, care se dezvoltă de obicei atunci când o leziune sau infecție în cavitatea abdominală permite organismelor infecțioase pătrunderea în peritoneu. Ambele tipuri de peritonită pot pune viața în pericol. Rata de deces cauzată de peritonită depinde de mulți factori, dar poate fi la 40% la cei care prezintă ciroză. Până la 10% pot muri din cauza peritonitei secundare.

Cei mai comuni factori de risc pentru peritonita spontană primară includ:

• Boala hepatică cu ciroză. O astfel de boală cauzează adesea o acumulare de lichid abdominal (ascită) care poate fi infectată.
• Insuficiență renală prin dializă peritoneală. Această tehnică, care implică implantarea unui cateter în peritoneu, este utilizată pentru a îndepărta deșeurile din sângele persoanelor cu insuficiență renală. Exită un risc mai mare de peritonită din cauza contaminării accidentale a peritoneului prin cateter.

Cauzele comune ale peritonitei secundare includ:

• Un apendice rupt, diverticul sau ulcer stomacal
• Boli digestive, cum ar fi boala Crohn și diverticulită
• Pancreatita
• Boala inflamatorie pelvină
• Perforații ale stomacului, intestinului, vezicii biliare sau apendicelui
• Interventie chirurgicala
• Traumatisme la nivelul abdomenului, cum ar fi vătămarea cu un cuțit sau a plăgilor prin împușcare

Dacă aveți simptome de peritonită, contactați imediat medicul dvs. Asistența medicală este deosebit de importantă pentru pacienții cu dializă peritoneală care au o combinație de dureri abdominale și o întunecare a lichidului peritoneal, care este cauzat de acumularea de globule albe din sânge.

Deoarece peritonita poate duce rapid la complicații potențial fatale, cum ar fi sepsisul și șocul septic, care determină o scădere masivă a tensiunii arteriale, insuficiență de organ și moarte. Este esențial să primiți un diagnostic rapid, urmat de un tratament adecvat.

Medicul dumneavoastră vă va întreba despre simptomele și istoricul medical și va efectua o examinare fizică amănunțită, inclusiv evaluarea tensiunii și a sensibilității în abdomen.

Testele de diagnosticare pentru peritonită pot include:

• Analize de sânge și urină
• Studii imagistice precum radiografii și tomografii computerizate (tomografie computerizată)
• Chirurgie exploratorie

Tratamente pentru peritonită

Dacă sunteți diagnosticat cu peritonită, veți fi internat într-un spital. De obicei, veți începe imediat să primiți antibiotice intravenoase sau medicamente antifungice pentru a trata infecția. Tratamente suplimentare de sprijin vor fi necesare în cazul în care insuficiența organică din sepsis se dezvoltă ca o complicație a infecției. Astfel de tratamente pot include lichide intravenoase, medicamente pentru menținerea tensiunii arteriale și suport nutritiv.

Dacă aveți peritonită asociată dializei peritoneale, puteți primi medicamente care sunt injectate direct în țesutul peritoneal, strategie conform căreia unele studii au raportat că sunt mai eficiente decât medicamentele intravenoase. Până la vindecarea peritonitei, va trebui să utilizați o altă metodă de dializă, cum ar fi hemodializa.

În multe cazuri, este necesară o intervenție chirurgicală de urgență, mai ales dacă peritonita a fost cauzată de afecțiuni precum apendicita, un ulcer perforat la stomac sau diverticulită. Țesutul infectat, cum ar fi un apendice sau un abces, va fi îndepărtat chirurgical. La fel și orice parte a țesutului peritoneal care a fost grav afectată de infecție.

În timpul spitalizării, veți fi monitorizat îndeaproape pentru semne de sepsis și șoc septic, care necesită de obicei transferul imediat la o unitate de terapie intensivă.

Pentru persoanele cu ciroză și ascită, medicul poate prescrie antibiotice pentru a preveni peritonita. Deși conform studiilor peritonita poate fi o complicație a dializei peritoneale, este mult mai puțin întâlnită decât înainte, din cauza tehnologiei îmbunătățite și a tehnicilor de auto-îngrijire.

Articol redactat de Adrian Stoianovici