Consultă un pediatru online

La nou-născuți (sub 1 lună), orice febră de 38°C sau mai mare este considerată o urgență medicală, pentru că sistemul imunitar este imatur și riscul unei infecții severe este mai mare. Nu se administrează tratament antitermic fără indicație medicală la această vârstă. Recomandăm prezentarea imediată la un serviciu de urgență pediatrică.

Da, o febră ușoară-moderată în primele 1-2 zile după vaccinare este o reacție frecventă. De obicei scade cu antitermice adecvate vârstei. Dacă temperatura este de 39°C sau mai mare, dacă febra persistă peste 48 de ore sau bebelușul pare rău, discută cu medicul pediatru.

Poate avea multiple cauze, de la o infecție virală la debut, până la o infecție urinară care nu s-a manifestat încă vizibil. Absența altor simptome nu exclude o cauză care necesită investigații. Este indicat un consult, mai ales dacă febra persistă peste 24–48 de ore. La sugarii sub 3 luni, o temperatură de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală imediată.

Poți administra un antitermic adecvat vârstei și greutății dacă copilul este inconfortabil, hidratează-l și îmbracă-l lejer. Monitorizează nivelul de energie și hidratarea. Dacă copilul pare foarte afectat, contactează medicul pediatru. La sugarii între 3 și 6 luni, o temperatură de 39°C necesită evaluare medicală promptă.

Dacă febra persistă mai mult de 2-3 zile, este foarte ridicată sau apar alte simptome (iritabilitate, refuzul alimentației, letargie), e indicat un consult. La bebelușii sub 3 luni, o temperatură de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală imediată.

De regulă, febra cauzată de o infecție bacteriană scade în 48–72 de ore de la începerea unui antibiotic potrivit. Dacă persistă după acest interval sau dacă starea copilului se agravează în orice moment, tratamentul trebuie reevaluat de medicul care l-a prescris.

Frisoanele însoțesc adesea febra atunci când temperatura corpului crește rapid și reprezintă un răspuns normal al organismului. Nu sunt, de obicei, un semn de alarmă în sine. Dacă sunt intense sau prelungite ori copilul pare foarte afectat, discută cu medicul pediatru.

Verifică dacă doza de antitermic este corectă pentru greutatea copilului și dacă a trecut timpul necesar pentru efect. Asigură o hidratare adecvată. Dacă copilul pare foarte afectat, are dificultăți de respirație, semne de deshidratare sau alte simptome îngrijorătoare, este necesar un consult pediatric.

Febra poate reveni pe măsură ce efectul antitermicului se reduce și nu este neapărat un semn de agravare. Respectă doza și intervalul de administrare recomandate pentru medicamentul folosit. Dacă febra persistă peste 2–3 zile sau copilul pare foarte afectat, discută cu medicul pediatru.

Cele mai frecvente cauze sunt infecțiile virale la debut sau infecțiile urinare care nu au încă simptome evidente. La copiii mici, cauza poate rămâne neclară inițial. Este recomandat un consult dacă febra persistă peste 24–48 de ore sau copilul pare afectat. La sugarii sub 3 luni, o temperatură de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală imediată.

O temperatură de 35°C la bebeluși este o temperatură corporală scăzută și trebuie repetată pentru confirmare. Poate apărea prin expunere la frig sau îmbrăcăminte insuficientă, dar poate semnala și o problemă medicală serioasă, mai ales dacă bebelușul este letargic, se alimentează slab sau respiră dificil. Dacă temperatura de 35°C se confirmă, este necesară o evaluare medicală imediată.

În timpul creșterii febrei, mâinile și picioarele pot deveni temporar reci prin vasoconstricție periferică. Totuși, dacă extremitățile sunt reci și copilul este palid sau marmorat, somnolent, respiră dificil ori are starea generală alterată, este necesară evaluare medicală urgentă.

La bebelușii alăptați exclusiv, după vârsta de 6 săptămâni, poate fi normal să nu aibă scaun câteva zile, dacă atunci când apare acesta este moale și copilul este bine. Și la bebelușii alimentați cu formulă frecvența scaunelor poate varia; constipația este sugerată mai ales de scaune tari, uscate sau dificil de eliminat. Discută cu medicul pediatru dacă bebelușul are abdomenul foarte umflat, varsă, se alimentează slab sau pare rău.

Pot apărea în infecții gastrointestinale virale sau bacteriene, intoleranțe alimentare sau alte afecțiuni digestive. Hidratarea este esențială. Dacă durerea este intensă, voma este verde, apare sânge în vărsături sau scaun, copilul este letargic ori are semne de deshidratare, este necesară evaluare medicală urgentă.

Voma gălbuie nu înseamnă neapărat că are bilă și poate apărea, de exemplu, când stomacul este gol. Voma verde sau verde-gălbuie poate conține bilă și necesită evaluare medicală urgentă, deoarece poate semnala o obstrucție intestinală. Dacă vărsăturile sunt repetate sau copilul pare afectat, discută cu medicul pediatru.

Vărsătura în jet este o vărsătură eliminată brusc și cu forță, diferită de regurgitarea normală. Dacă se repetă, poate fi semn de stenoză pilorică sau de alte probleme digestive care necesită investigații. Recomandăm evaluare medicală promptă, mai ales dacă bebelușul nu se alimentează bine, pare deshidratat sau voma este verde.

Simptomele pot include diaree, uneori cu mucus sau sânge, vărsături, febră, iritabilitate și semne de deshidratare, cum ar fi gura uscată, mai puține scutece ude decât de obicei și somnolența. Dacă apare sânge în scaun, bebelușul varsă repetat, are semne de deshidratare sau pare foarte afectat, este necesară evaluare medicală urgentă.

Antibioticele pot afecta flora intestinală normală, ducând la diaree ca efect secundar frecvent. De obicei, aceasta se ameliorează după terminarea tratamentului. Nu întrerupe antibioticul fără recomandarea medicului. Dacă diareea este severă, apare sânge sau mucus în scaun, copilul are semne de deshidratare ori pare foarte afectat, contactează medicul pediatru prompt.

În funcție de simptome, medicul poate recomanda analize de sânge, examen de scaun sau, mai rar, o ecografie abdominală. Alegerea investigațiilor depinde de tabloul clinic. Medicul pediatru stabilește ce analize sunt necesare după consult.

Tratamentul se bazează pe hidratare cu soluții de rehidratare orală și continuarea alimentației obișnuite, în măsura în care copilul o tolerează. La sugari se continuă laptele matern sau formula. Antibioticele nu sunt indicate în majoritatea cazurilor și se administrează doar la recomandarea medicului. Dacă apar semne de deshidratare, sânge în scaun sau copilul pare foarte afectat, este necesară evaluare medicală.

Cel mai important este menținerea hidratării, cu soluții de rehidratare orală recomandate de medic. Continuă laptele matern sau formula, dacă bebelușul le tolerează. Dacă apar semne de deshidratare, mai puține scutece ude decât de obicei, sânge în scaun sau bebelușul pare foarte afectat, este necesară evaluare medicală promptă.

Pot apărea din cauza contactului prelungit cu scutecul, transpirației, unor produse cosmetice, dermatitei atopice sau, uneori, a unei infecții. Multe se ameliorează cu îngrijire adecvată a pielii. Dacă iritația persistă, se extinde rapid, apar vezicule sau puroi ori este însoțită de febră și bebelușul pare afectat, recomandăm un consult medical. Dacă erupția nu dispare la apăsare, este necesară evaluare medicală urgentă.

Pot avea multe cauze, de la iritații sau reacții alergice până la boli infecțioase precum roseola, rujeola sau scarlatina. Aspectul petelor și simptomele asociate ajută la diagnostic. Dacă petele nu dispar la apăsare, sunt însoțite de febră sau bebelușul pare afectat, este necesară evaluare medicală urgentă. În celelalte situații, recomandăm un consult pediatric pentru identificarea cauzei.

Roseola se manifestă tipic prin febră mare timp de câteva zile, urmată de o erupție cutanată după ce febra scade. Mai rar, infecția poate provoca o erupție cu febră minimă sau fără febră, însă o erupție izolată poate avea și alte cauze. Discută cu medicul pediatru pentru confirmarea diagnosticului.

Bronșiolita este o infecție virală a căilor respiratorii mici, frecventă la sugari și copii sub 2 ani, care poate provoca tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație. Majoritatea cazurilor sunt ușoare. Dacă copilul respiră foarte greu sau foarte repede, i se retrage pielea între coaste, are buzele albăstrui ori refuză alimentația, este necesară evaluare medicală de urgență.

Rujeola se manifestă prin febră mare, tuse, secreții nazale, ochi roșii și o erupție cutanată caracteristică, apărută la câteva zile după debutul febrei. Erupția începe de obicei pe față și se extinde spre restul corpului. Este foarte contagioasă. Dacă suspectezi rujeola, contactează medicul înainte de a merge la cabinet sau la urgență, pentru confirmare și recomandări de izolare.

Semnele pot include febră fără altă cauză aparentă, urinare dureroasă sau frecventă, urină tulbure ori cu miros puternic. La copiii mici pot apărea doar iritabilitate, refuzul alimentației sau febră. Diagnosticul este orientat prin analiza de urină și se confirmă prin urocultură. Recomandăm un consult medical pentru investigații.

Varicela poate debuta cu febră ușoară și stare de rău, urmate de vezicule pruriginoase care apar în valuri și evoluează spre cruste. Este contagioasă; copilul trebuie izolat până când toate veziculele au format cruste. Discută cu medicul pediatru pentru managementul simptomelor.

Semnele pot include durere de ureche, iritabilitate, febră, probleme de somn și, uneori, scurgeri din ureche. La bebeluși, tragerea sau frecarea urechii poate apărea, dar nu confirmă singură o otită. Recomandăm un consult medical pentru diagnostic și tratament.

Tratamentul depinde de tipul și severitatea otitei. Unele cazuri se rezolvă spontan, iar altele necesită antibiotice prescrise de medic. Analgezicele adecvate vârstei pot ajuta la controlul durerii. Nu administra antibiotice fără prescripție. Recomandăm consult medical pentru stabilirea tratamentului potrivit.

Cele mai frecvente cauze sunt otita medie sau externă, dar durerea poate apărea și din cauza unui corp străin, a unui dop de cerumen sau a presiunii la nivelul urechii în contextul unei infecții respiratorii. Un consult medical ajută la identificarea cauzei exacte.

Oreionul este o infecție virală contagioasă care provoacă umflarea dureroasă a glandelor salivare, de obicei în zona obrajilor și a mandibulei. Poate fi însoțită de febră, dureri de cap, stare de rău și dureri musculare. Dacă suspectezi această afecțiune, contactează medicul pediatru înainte de prezentarea la cabinet.

Durerile musculare apar frecvent în contextul infecțiilor virale sau după efort fizic intens. Uneori pot fi descrise ca dureri de creștere. De obicei se ameliorează cu odihnă. Dacă durerea este intensă, persistă, copilul șchiopătează sau refuză să meargă, apar umflături ori slăbiciune musculară, este indicat un consult medical.

Împachetările și compresele nu sunt recomandate de rutină pentru scăderea febrei la copii, deoarece pot provoca disconfort sau frisoane. Nu folosi apă rece, gheață sau alcool. Oferă lichide, îmbracă copilul lejer și administrează un antitermic adecvat vârstei și greutății dacă este inconfortabil.

Scarlatina se manifestă prin febră, durere în gât, limbă „zmeurie” și o erupție cutanată fină, aspră la atingere, care apare de obicei pe trunchi și se poate extinde pe restul corpului. Este cauzată de streptococul de grup A și necesită tratament cu antibiotice prescrise de medic. Recomandăm un consult medical pentru diagnostic și tratament corect.

Virozele sunt infecții cauzate de virusuri, cel mai frecvent respiratorii sau digestive. Pot apărea pe tot parcursul anului, iar infecțiile respiratorii sunt mai frecvente în sezonul rece. Se pot manifesta prin febră, tuse, secreții nazale sau simptome digestive și, de obicei, se ameliorează în câteva zile. Dacă bebelușul respiră dificil, refuză alimentația, are mai puține scutece ude decât de obicei sau pare foarte afectat, este necesară evaluare medicală. La sugarii sub 3 luni, o temperatură de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală imediată.

Răceala se poate manifesta prin nas înfundat sau secreții nazale, strănut, tuse ușoară și uneori febră. Bebelușii pot avea dificultăți la alimentație din cauza nasului înfundat. Dacă respiră dificil, refuză alimentația, are mai puține scutece ude decât de obicei sau pare foarte afectat, este necesară evaluare medicală. La sugarii sub 3 luni, o temperatură de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală imediată.

Secrețiile nazale verzi sunt frecvente în evoluția unei infecții respiratorii și nu indică automat o infecție bacteriană care necesită antibiotice. De obicei fac parte din evoluția normală a unei răceli virale. Discută cu medicul pediatru dacă simptomele persistă peste 10 zile fără ameliorare, se agravează după o perioadă de ameliorare, febra persistă sau copilul pare foarte afectat.

Durerea în gât este cauzată cel mai frecvent de infecții virale, dar poate apărea și în infecții bacteriene, precum faringita streptococică. Poate fi însoțită de febră sau durere la înghițire. Un consult medical ajută la stabilirea cauzei și a tratamentului potrivit. Dacă copilul nu poate înghiți saliva, respiră dificil sau pare foarte afectat, este necesară evaluare medicală urgentă.

Gâtul inflamat apare frecvent în infecțiile căilor respiratorii superioare, de cauză virală sau bacteriană. Poate fi însoțit de febră, durere la înghițire sau depuneri albicioase, dar acestea nu confirmă singure o infecție bacteriană. Recomandăm un consult medical pentru evaluare corectă și stabilirea tratamentului potrivit.

Gâtul roșu este un semn de inflamație, frecvent asociat cu infecții virale ale căilor respiratorii superioare. Poate fi însoțit de tuse sau secreții nazale, dar nu confirmă singur o infecție bacteriană. Recomandăm un consult medical dacă apar febră, durere importantă la înghițire, dificultăți de respirație sau dacă starea copilului se agravează.

Depozitele albe-gălbui pe amigdale pot apărea atât în infecții bacteriene, precum faringita streptococică, cât și în unele infecții virale. Diagnosticul de faringită streptococică se confirmă prin test rapid și, la nevoie, cultură din exsudat faringian. Recomandăm un consult medical pentru evaluare și stabilirea tratamentului potrivit.

Senzația de gâdilat în gât și tusea seacă apar frecvent la debutul unei infecții virale a căilor respiratorii superioare, dar pot fi provocate și de aer uscat, alergii sau alți iritanți. De obicei se ameliorează cu hidratare și odihnă. Discută cu medicul pediatru dacă tusea persistă peste 3 săptămâni, apar dificultăți de respirație, febră persistentă sau copilul pare afectat.

Aftele sunt mici ulcerații dureroase ale mucoasei gurii. Uneori, leziuni asemănătoare pot apărea și în gât, în contextul unor infecții virale. De obicei se vindecă în 7–14 zile. Recomandăm un consult medical dacă afectează alimentația sau hidratarea, persistă peste 2 săptămâni ori copilul pare foarte afectat.

Poți folosi ser fiziologic nazal și, la nevoie, un aspirator nazal pentru îndepărtarea blândă a secrețiilor, mai ales înainte de mese și somn. Evită aspirarea frecventă sau profundă. Dacă nou-născutul respiră dificil, refuză alimentația, are pauze de respirație, buzele albăstrui sau o temperatură de 38°C ori mai mare, este necesară evaluare medicală imediată.

Nasul poate fi înfundat din cauza inflamației mucoasei nazale, chiar și fără secreții vizibile, adesea la debutul unei răceli, din cauza aerului uscat sau a alergiilor. Soluțiile saline pot ajuta. Discută cu medicul pediatru dacă persistă peste 2 săptămâni, afectează somnul ori alimentația sau este predominant pe o singură nară.

Tusea seacă apare frecvent la debutul unei infecții virale, dar poate fi cauzată și de alergii, aer uscat sau iritanți din mediu. De obicei se ameliorează cu hidratare și evitarea fumului sau a altor iritanți. Discută cu medicul pediatru dacă persistă peste 3 săptămâni, perturbă constant somnul, apar dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, febră persistentă sau copilul pare afectat.

Tusea reziduală este tusea care persistă câteva săptămâni după vindecarea unei infecții respiratorii, din cauza sensibilității prelungite a căilor respiratorii. De obicei se ameliorează treptat și nu necesită tratament special. Discută cu medicul pediatru dacă persistă peste 4 săptămâni, se agravează, apar dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, febră sau copilul pare afectat.

Răceala se poate manifesta prin nas înfundat, strănut și dificultăți la supt din cauza congestiei nazale. La această vârstă, orice semn de boală necesită atenție sporită. O temperatură de 38°C sau mai mare, dificultățile de respirație, refuzul alimentației, mai puține scutece ude decât de obicei sau somnolența neobișnuită necesită evaluare medicală imediată.

Viroza cu vărsături este o infecție virală digestivă, numită și gastroenterită virală, care provoacă vărsături, uneori însoțite de diaree și febră. Hidratarea este esențială pentru prevenirea deshidratării. Dacă copilul nu poate păstra lichide, are mai puține scutece ude sau urinează mai rar, este letargic, are vărsături verzi ori cu sânge sau dureri abdominale intense, este necesară evaluare medicală urgentă.

Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor: soluții saline nazale, îndepărtarea blândă a secrețiilor la nevoie, continuarea laptelui matern sau a formulei și odihnă. Nu se administrează medicamente pentru răceală fără indicație medicală la sugari. Dacă apar dificultăți de respirație, refuzul alimentației, mai puține scutece ude decât de obicei sau starea generală se alterează, este necesară evaluare medicală imediată. La sugarii sub 3 luni, o temperatură de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală imediată.