Consultă un ginecolog online

Durerile abdominale pot avea multe cauze. Este important să spui specialistului exact unde te doare, cum este durerea (ascuțită, surdă, crampe) și când apare. Uneori, pot fi doar crampe menstruale, dar pot indica și alte probleme.

Sângerările neregulate pot fi cauzate de stres, schimbări hormonale, infecții sau alte afecțiuni. Este important să discuți cu un medic ginecolog pentru a găsi cauza.

Mâncărimile și usturimile vaginale pot fi semn de infecție (candida, bacterii). Nu te scărpina și adresează-te unui ginecolog pentru un diagnostic corect și tratament.

Scurgerile vaginale sunt normale, dar un miros neplăcut, o culoare anormală sau o consistență diferită pot indica o infecție. Un ginecolog îți poate indica pașii următori.

Durerea de sâni poate fi legată de ciclu menstrual sau poate avea alte cauze. Dacă este persistentă sau severă, poate fi necesar un consult.

Da, terapia hormonală poate ajuta la reducerea bufeurilor. Discută cu medicul ginecolog despre beneficiile și riscurile acestei terapii.

Uscăciunea vaginală poate fi cauzată de menopauză, alăptare, medicamente, stres sau iritații în zona intimă. Discută cu un medic ginecolog online pentru o recomandare personală.

Dereglările hormonale pot provoca menstruații neregulate, oboseală, schimbări de dispoziție, creștere în greutate sau probleme de fertilitate. Tratamentul depinde de cauza dereglărilor hormonale. Poate include medicamente, terapie hormonală sau modificări ale stilului de viață. Discută cu un medic despre cazul tău.

Durerile similare menstruației, în ciuda întârzierii, pot fi cauzate de fluctuații hormonale sau stres. Totuși, este important să excluzi posibilitatea unei sarcini. Un consult ginecologic te va ajuta pentru a afla cauza exactă.

Menstruația de culoare maro cu cheaguri poate apărea din mai multe cauze, precum resturi de sânge vechi eliminate din uter, dezechilibre hormonale, infecții sau afecțiuni precum endometrioza ori fibromul uterin. Dacă fenomenul se repetă, este însoțit de dureri, miros neplăcut sau menstruații neregulate, este important să consulți un medic ginecolog pentru un diagnostic corect și tratament adecvat.

Sângerarea post menopauză, apărută după cel puțin 12 luni fără menstruație, nu este normală și poate indica afecțiuni precum polipi, fibroame, dezechilibre hormonale sau, mai rar, cancer endometrial. Chiar dacă sângerarea este ușoară sau trecătoare, este important să fie investigată. Adresează-te unui medic ginecolog.

Premenopauza este perioada de tranziție înainte de instalarea menopauzei, când nivelurile hormonilor feminini încep să scadă. Simptomele frecvente includ: menstruații neregulate, bufeuri, transpirații nocturne, schimbări de dispoziție, scăderea libidoului și uscăciune vaginală. Pentru gestionarea simptomelor și monitorizarea sănătății hormonale, este recomandat să consulți un medic ginecolog.

Vorbim de menstruație abundentă când schimbi absorbantul sau tamponul la 1–2 ore, elimini cheaguri mari sau sângerarea îți afectează activitățile zilnice. Poate fi cauzată de fibroame, polipi, adenomioză, dezechilibre hormonale sau tulburări de coagulare și, în timp, poate duce la anemie. Discută cu un medic ginecolog pentru a afla cauza.

O menstruație prelungită, care durează mai mult de 7 zile, poate apărea din cauza dezechilibrelor hormonale, a polipilor sau fibroamelor uterine, a problemelor cu tiroida, a unor medicamente sau a steriletului cu cupru. Dacă se repetă sau este însoțită de oboseală și amețeli, este recomandat un consult ginecologic și, eventual, o hemogramă.

Un ciclu întârziat poate avea multe cauze: sarcina, stresul, scăderea sau creșterea rapidă în greutate, efortul fizic intens, sindromul ovarelor polichistice, problemele cu tiroida, alăptarea sau premenopauza. Primul pas este un test de sarcină. Dacă testul este negativ și întârzierea se repetă, discută cu un medic ginecolog despre cauzele întârzierii ciclului.

Provocarea menstruației se face doar după ce s-a exclus o sarcină și doar la recomandarea medicului, care poate prescrie, de exemplu, un tratament cu progesteron pentru câteva zile. Ceaiurile, plantele sau dozele mari de vitamine recomandate pe internet nu au eficiență dovedită și pot întârzia aflarea cauzei reale. Un medic ginecolog îți poate recomanda un tratament potrivit pentru tine.

Scurgerile maronii între cicluri sunt, de cele mai multe ori, sânge vechi eliminat lent. Pot apărea la ovulație, la începutul unui tratament contraceptiv sau după un contact sexual, dar pot fi cauzate și de infecții, polipi sau leziuni ale colului uterin. Dacă se repetă, discută cu un medic ginecolog.

Sângerările vaginale după menstruație pot fi resturi de sânge eliminate cu întârziere, sângerări de ovulație sau efecte ale contraceptivelor hormonale. Ele pot indica însă și polipi, fibroame, infecții sau modificări ale colului uterin. Dacă apar în mod repetat, este recomandat un consult ginecologic și un test Papanicolau.

O durere pelviană poate avea cauze ginecologice (menstruația, ovulația, chisturile ovariene, endometrioza, infecțiile), urinare sau digestive. Mergi de urgență la medic dacă durerea este bruscă și puternică, dacă ai febră, leșini sau ai un test de sarcină pozitiv. Pentru o durere persistentă, un medic ginecolog te poate ajuta să afli cauza.

Ca localizare, durerea de ovare se simte în partea de jos a abdomenului, în dreapta sau în stânga, deasupra pliului inghinal, și se poate extinde spre spate sau coapsă. Poate fi legată de ovulație, de un chist ovarian sau de o inflamație. O durere bruscă și foarte puternică trebuie evaluată de urgență.

Durerea de ovare care apare la mijlocul ciclului, pe o singură parte, și durează de la câteva ore până la 1–2 zile este, de obicei, durerea de ovulație și nu este periculoasă. Dacă durerea este intensă, durează mai mult sau este însoțită de febră, secreții anormale sau sângerări, discută cu un medic ginecolog.

Senzația de arsură în zona intimă poate fi provocată de o infecție vaginală (candida, vaginoză bacteriană, trichomonas), de o infecție urinară, de herpes genital sau de iritații cauzate de produse de igienă, depilare ori lenjerie sintetică. Evită spălăturile vaginale și adresează-te unui medic ginecolog pentru un diagnostic corect.

Labiile inflamate și usturimea pot fi semnul unei infecții (cel mai des candida), al unei iritații sau al unei alergii la săpunuri, absorbante și lubrifianți. Folosește doar apă sau un produs de igienă intimă fără parfum, poartă lenjerie de bumbac și nu aplica creme fără recomandare. Poți trimite o fotografie medicului ginecolog online pentru o recomandare.

O umflătură în zona genitală la femei poate fi un chist al glandei Bartholin, un fir de păr încarnat, un furuncul sau o leziune de herpes. Tratamentul depinde de cauză: băi de șezut călduțe, antiinflamatoare, antibiotice sau, în cazul unui abces, drenaj făcut de medic. Dacă umflătura crește rapid, este foarte dureroasă sau ai febră, consultă un medic cât mai repede.

Excrescențele pe labii pot fi variante normale ale anatomiei (micropapilomatoza vestibulară, glandele sebacee), dar și negi genitali cauzați de HPV sau moluscum contagiosum. Nu încerca să le îndepărtezi singură și nu folosi produse pentru negi destinate altor zone ale corpului. Trimite o fotografie unui medic ginecolog pentru o evaluare.

Pentru uscăciune și mâncărime în zona intimă, tratamentul depinde de cauză. Pot ajuta hidratantele și lubrifianții vaginali fără parfum, iar la menopauză medicul poate recomanda un tratament local cu estrogeni. Dacă mâncărimea este cauzată de o infecție, aceasta trebuie tratată separat. Un medic ginecolog îți poate recomanda tratamentul potrivit.

Sânii sensibili la menopauză, mai ales în perioada de tranziție (perimenopauza), apar din cauza fluctuațiilor hormonale. Pot apărea și ca efect al terapiei hormonale. Dacă observi un nodul, secreții din mamelon sau modificări ale pielii, mergi la medic pentru o ecografie mamară sau o mamografie.

Scurgerile vaginale verzui nu sunt normale și indică, de obicei, o infecție, cum ar fi trichomonas, gonoreea, chlamydia sau o vaginoză bacteriană. Chiar și o secreție verzuie fără miros sau o scurgere galben-verzuie fără miros trebuie evaluată, pentru că unele dintre aceste infecții se transmit sexual. Discută cu un medic ginecolog și fă un examen al secreției vaginale.

Tratamentul scurgerilor verzui depinde de infecția care le provoacă: antiparazitare pentru trichomonas, antibiotice pentru gonoree, chlamydia sau vaginoză bacteriană. De aceea, este nevoie de un diagnostic stabilit pe baza unui examen al secreției vaginale. Uneori și partenerul trebuie tratat în același timp. Nu începe un tratament fără recomandarea medicului.

O secreție urât mirositoare, cu miros de pește, mai intens după contactul sexual, este semnul tipic al vaginozei bacteriene. Pentru vaginoza bacteriană, tratamentul constă în antibiotice administrate oral sau local, prescrise de medic. Evită spălăturile vaginale, care pot agrava dezechilibrul florei vaginale.

Candida recurentă este frustrantă. E necesar sa discuți cu un medic pentru a investiga cauzele – stres, sistem imunitar slăbit, diabet, medicamente, partener, etc. Uneori, este nevoie de tratament diferit sau mai lung.

Gardnerella este o bacterie care poate provoca vaginita bacteriană. Tratamentul constă în antibiotice, prescrise de medicul ginecolog.

Vaginita este inflamația vaginului. Simptomele pot include mâncărimi, usturimi, secreții anormale și miros neplăcut în zona intimă. Tratamentul depinde de cauza vaginitei (bacterii, fungi, virusuri). Medicul îți va prescrie medicamente specifice.

Fibroamele sunt tumori benigne ale uterului. Nu sunt întotdeauna grave, dar pot cauza sângerări abundente, dureri și probleme de fertilitate. Discută cu un ginecolog despre cazul tău dacă ai uter fibromatos.

Endometrioza este o afecțiune în care țesutul care căptușește uterul crește în afara uterului. Tratamentul depinde de severitatea simptomelor și de dorința de a avea copii. Discută cu un ginecolog despre cazul tău specific.

Chisturile ovariene sunt saci plini cu lichid care se formează pe ovare. Majoritatea sunt benigne și dispar de la sine, dar unele pot necesita tratament. Este nevoie să te adresezi unui medic ginecolog pentru recomandări personalizate.

HPV este o infecție sexual transmisibilă foarte comună. Multe tipuri de HPV sunt inofensive, dar unele pot provoca cancer de col uterin. Trimite rezultatele testului efectuat pentru a primi recomandarea ginecologului.

Adenomioza este o afecțiune în care țesutul din mucoasa uterină crește în peretele muscular al uterului, cauzând dureri și sângerări abundente.

Polipii uterini sunt excrescențe mici, benigne, care apar pe mucoasa uterului. Pot provoca sângerări menstruale abundente, sângerări între menstruații sau dificultăți de fertilitate. Este important să discuți cu un medic ginecolog pentru un diagnostic corect și pentru alegerea tratamentului potrivit.

Medicul ginecolog poate recomanda medicamente antivirale și anumite tratamente locale ce ajută la vindecarea leziunilor și scad riscul de răspândire. E indicat să se evite contactul sexual în timpul unui focar. Consultă un medic pentru a vedea ce tratament e necesar pentru tine.

Infecțiile urinare frecvente pot fi cauzate de igiena intimă necorespunzătoare, reținerea urinei, contact sexual neprotejat, folosirea spermicidelor sau un sistem imunitar slăbit. Este recomandat un consult la medicul ginecolog sau urolog.

Chlamydia trachomatis poate fi asimptomatică, dar uneori provoacă secreții vaginale anormale, durere la urinare, disconfort pelvin sau sângerări între menstruații. Netratată, poate duce la complicații precum infertilitate. Tratamentul constă în antibiotice prescrise de medic și testarea ambilor parteneri. Este esențial să consulți un medic ginecolog pentru diagnostic și tratament corect.

Prevenția cancerului de col uterin se bazează pe efectuarea regulată a testului Babeș-Papanicolau și a testului HPV, precum și menținerea unei igiene intime corespunzătoare și a unui stil de viață sănătos. Consultul periodic la medicul ginecolog este cea mai eficientă metodă de prevenire.

Sângerarea la urinare poate fi cauzată de infecții urinare, pietre la rinichi, inflamații sau, mai rar, afecțiuni mai grave ale tractului urinar. Poate apărea și după efort intens sau traumatisme. Este important să te adresezi cât mai curând unui medic ginecolog sau urolog.

Virusul HPV (Papiloma Uman) este o infecție virală frecventă transmisă prin contact sexual. Unele tulpini pot provoca veruci genitale, iar altele pot duce la leziuni precanceroase ale colului uterin. Consultă medicul ginecolog.

Ovarele inflamate apar, de cele mai multe ori, în cadrul unei boli inflamatorii pelvine, cauzate de bacterii transmise sexual, cum ar fi chlamydia sau gonococul. Simptomele pot fi durerea pelviană, febra, secrețiile anormale și durerea la contactul sexual. Tratamentul se face cu antibiotice prescrise de medic, pentru că netratată, inflamația poate afecta fertilitatea.

Ovarele micropolichistice sunt un aspect ecografic: pe ovare se văd numeroși foliculi mici. Nu înseamnă automat sindromul ovarelor polichistice, care presupune și cicluri neregulate sau semne de exces de hormoni masculini. Discută cu un medic ginecolog, care îți poate recomanda analize hormonale.

Candida este o ciupercă și provoacă, de obicei, mâncărime intensă și o secreție albă, brânzoasă, fără miros. Trichomonas este un parazit transmis sexual, care provoacă o secreție galben-verzuie, uneori spumoasă, cu miros neplăcut, și usturime. Diferența dintre candida și trichomonas contează pentru tratament: acesta este complet diferit, iar în cazul trichomonas trebuie tratat și partenerul.

Da, infecția cu trichomonas se vindecă, de obicei, cu un tratament antiparazitar prescris de medic. Partenerul trebuie tratat în același timp, iar contactul sexual trebuie evitat până la finalizarea tratamentului, pentru a nu vă reinfecta. Medicul îți poate recomanda repetarea testului după tratament.

Tratamentul candidozei vaginale constă în antifungice locale sau orale, prescrise de medic. În sarcină se folosesc, de regulă, doar tratamente locale. Dacă infecția revine de mai multe ori pe an, este nevoie de o evaluare suplimentară și, uneori, de un tratament mai lung.

Inflamarea vulvei, numită vulvită, se manifestă prin roșeață, umflare, mâncărime și usturime în zona exterioară a organelor genitale. Poate fi cauzată de infecții (candida, herpes), alergii, iritații, afecțiuni ale pielii sau, la menopauză, de scăderea estrogenilor. Un medic ginecolog poate stabili cauza și îți poate recomanda tratamentul.

Tratamentul infecțiilor genitale la femei depinde de cauză: antifungice pentru candida, antibiotice pentru vaginoza bacteriană sau chlamydia, antiparazitare pentru trichomonas, antivirale pentru herpes. Diagnosticul corect se pune pe baza simptomelor și a examenului secreției vaginale. Discută cu un medic ginecolog înainte de a începe orice tratament.

Pentru o infecție urinară simplă la femei, medicul va recomanda antibiotice alese în funcție de istoricul tău și, ideal, după o urocultură. Nu lua antibiotice din proprie inițiativă și nu întrerupe tratamentul mai devreme. Dacă ai febră, dureri de spate sau ești însărcinată, adresează-te rapid unui medic.

Nu există un medicament care să elimine virusul HPV, dar în majoritatea cazurilor sistemul imunitar îl elimină singur în 1–2 ani. Tratamentul HPV genital se adresează leziunilor: negii genitali pot fi tratați cu creme, crioterapie sau laser, iar leziunile colului uterin pot necesita proceduri precum conizația. Discută cu un medic ginecolog.

Histeroscopia poate fi ușor inconfortabilă, dar de obicei nu este dureroasă. Se poate face cu anestezie locală sau generală. Poți cere recomandarea medicului sau a doua opinie medicală.

Rezultatele Papanicolau ne arată dacă există celule anormale pe colul uterin. Dacă rezultatele sunt anormale, este posibil să fie necesare investigații suplimentare. Un medic ginecolog online îți poate explica rezultatele în detaliu.

O biopsie presupune prelevarea unei mici mostre de țesut pentru a fi analizată la microscop. Ajută la diagnosticul anumitor afecțiuni. Poți cere o a doua opinie medicală, dacă simți nevoia.

Ecografia transvaginală permite vizualizarea uterului și ovarelor. Este importantă pentru diagnosticarea multor afecțiuni ginecologice. Poți cere intepretarea rezultatelor ecografiei online.

Colposcopia nu necesită de obicei anestezie, dar uneori se poate folosi o soluție pentru a reduce disconfortul.

Medicul îți va explica pașii și îți va recomanda analize necesare. De regulă, procedura se face în prima parte a ciclului menstrual. În ziua investigației este bine să nu mănânci sau să bei apă cu câteva ore înainte. Spune medicului ce medicamente iei și dacă ai alergii. Poți lua cu tine un absorbant, pentru că pot apărea mici sângerări după procedură.

Celulele epiteliale sunt celule care căptușesc pielea, mucoasele și tractul urinar. Apar frecvent în examenul de urină sau în secreția vaginală, iar în număr mic sunt normale. Semnificația lor depinde de tipul analizei și de celelalte rezultate. Un medic poate interpreta analizele tale online.

Rezultatul „celule epiteliale relativ frecvente” în sumarul de urină indică, de cele mai multe ori, o recoltare în care urina a fost contaminată cu celule din zona genitală. Se recomandă repetarea analizei, cu recoltarea urinei din jet mijlociu, după toaleta locală. Dacă ai și simptome urinare, discută cu un medic.

Rezultatul „celule endocervicale prezente” arată că proba a fost recoltată corect, inclusiv din canalul colului uterin, și că este potrivită pentru interpretare. Nu reprezintă o problemă de sănătate. Pentru interpretarea întregului rezultat Papanicolau, poți trimite buletinul unui medic ginecolog online.

Un rezultat HPV 56, 59, 66 pozitiv înseamnă că ai o infecție cu cel puțin una dintre aceste tulpini, considerate cu risc oncogen, dar mai mic decât în cazul HPV 16 și 18. De cele mai multe ori, infecția dispare de la sine, însă este necesară monitorizarea cu test Papanicolau și, uneori, colposcopie. Trimite rezultatul unui medic ginecolog pentru o recomandare personalizată.

Controlul intern de beta-globină verifică dacă proba conține suficiente celule umane și dacă testul a funcționat corect. Un control intern de beta-globină pozitiv înseamnă că rezultatul este valid. Nu are legătură cu prezența virusului HPV. Pentru tulpinile HPV, verifică celelalte rânduri ale buletinului sau cere interpretarea unui medic.

Analiza HSG (histerosalpingografia) este o radiografie cu substanță de contrast care arată forma uterului și dacă trompele uterine sunt permeabile. Se face, de obicei, după terminarea menstruației și înainte de ovulație, iar în timpul procedurii pot apărea crampe asemănătoare celor menstruale. Medicul ginecolog îți poate spune dacă ai nevoie de această investigație.

Analiza hCG (beta-hCG) măsoară hormonul de sarcină din sânge și poate confirma o sarcină la aproximativ 10–11 zile după concepție. La începutul unei sarcini normale, valoarea hCG se dublează, de obicei, la aproximativ 48–72 de ore, așa că evoluția este mai importantă decât o singură valoare. Poți cere interpretarea rezultatelor unui medic ginecolog online.

Dacă ai întârziere, poți face un test de sarcină. În funcție de perioada întârzierii și alte simptome, medicul ginecolog îți poate face o recomandare personalizată.

Este important să facem investigații pentru a identifica cauza infertilității. Acestea pot include analize hormonale, ecografii și spermogramă. Un specialist ginecolog te poate îndruma.

Da, majoritatea femeilor pot rămâne însărcinate din nou după un avort spontan. Medicul ginecolog poate analiza cazul tău specific.

Printre alimentele interzise în timpul sarcinii se numără: pește cu conținut ridicat de mercur, alcool, cofeina, băuturi zaharoase, produse de canabis, unele ceaiuri de plante. Consultați medicul legat de consumul de fructe de mare și alte detalii despre nutriția în sarcină.

Sângerările în timpul sarcinii pot fi normale sau pot indica o problemă. Este important să te prezinți imediat la medic.

Există mai mulți factori care pot influența fertilitatea. Discută cu medicul tău despre un stil de viață sănătos, ovulație și alte aspecte relevante.

Procedura FIV (fertilizare in vitro) presupune recoltarea ovocitelor de la femeie, fertilizarea lor în laborator cu spermatozoizi, iar apoi transferul embrionului rezultat în uter. Este o soluție recomandată cuplurilor care se confruntă cu probleme de concepție. Pentru a afla dacă FIV este potrivită pentru tine, discută cu un medic ginecolog specialist în fertilitate.

Chiar dacă ovulația are loc, pot exista și alte cauze care împiedică apariția unei sarcini: cum ar fi trompele uterine înfundate, probleme de fertilitate la partener, tulburări hormonale sau endometrioză. Adresează-te unui medic ginecolog specialist în infertilitate.

Semnele posibile ale infertilității pot include menstruații neregulate sau absente, dureri pelvine frecvente, ovulație neregulată, secreții anormale sau imposibilitatea de a obține o sarcină după 12 luni de încercări regulate. Pentru un diagnostic sigur, adresează-te unui medic ginecolog specialist în fertilitate.

Dacă vrei să rămâi însărcinată cât mai repede, contactele sexuale regulate, la 1–2 zile, în perioada fertilă cresc șansele. Evită fumatul și alcoolul. Dacă nu rămâi însărcinată după 12 luni de încercări, discută cu un medic ginecolog specialist în fertilitate.

Ovulația are loc, de obicei, cu aproximativ 14 zile înainte de următoarea menstruație: la un ciclu de 28 de zile, în jurul zilei 14. Perioada fertilă cuprinde cele 5 zile dinaintea ovulației și ziua ovulației. Pentru un calcul al ovulației mai precis, poți folosi teste de ovulație sau monitorizare ecografică recomandată de medic.

Într-un ciclu natural este suficient un singur folicul dominant, care ajunge la aproximativ 18–24 mm și eliberează un ovul. Numărul total de foliculi mici (antrali) văzuți la ecografie arată rezerva ovariană. Un număr scăzut nu înseamnă că nu poți rămâne însărcinată, dar poate fi un motiv pentru a discuta cu un specialist în fertilitate.

La 8 zile întârziere a menstruației, un test de sarcină din urină este de încredere. Dacă testul este negativ, poți face o analiză beta-hCG din sânge sau poți repeta testul peste câteva zile. Stresul, schimbările de greutate sau problemele hormonale pot întârzia ciclul, așa că discută cu un medic ginecolog dacă întârzierea continuă.

Sângerarea de implantare este o sângerare ușoară, roz sau maronie, care poate apărea la 6–12 zile după concepție, când embrionul se atașează de peretele uterului. Durează, de obicei, câteva ore până la 1–2 zile și este mult mai slabă decât o menstruație. Dacă sângerarea este abundentă sau dureroasă, discută cu un medic.

Sângerările în timpul sarcinii, în trimestrul 1, sunt destul de frecvente și pot avea cauze benigne, precum implantarea sau iritarea colului uterin. Ele pot însă semnala și o amenințare de avort sau o sarcină extrauterină. Anunță medicul care îți urmărește sarcina și mergi de urgență la spital dacă sângerarea este abundentă sau ai dureri puternice.

Sângerările în săptămâna 5 de sarcină pot fi legate de implantare, dar trebuie excluse o sarcină extrauterină sau un avort spontan. Medicul îți poate recomanda dozarea repetată a beta-hCG și o ecografie transvaginală. Dacă ai dureri puternice, amețeli sau sângerare abundentă, mergi imediat la urgențe.

Scurgerile maronii în sarcină reprezintă, de obicei, sânge vechi și pot apărea după un contact sexual, un examen ginecologic sau din cauza unui mic hematom. Deși sunt adesea benigne, anunță medicul care îți urmărește sarcina, mai ales dacă scurgerile devin roșii, abundente sau apar dureri.

Petele maronii în sarcină, la 8 săptămâni, sunt frecvente și deseori nu afectează evoluția sarcinii. Cauza poate fi însă confirmată doar prin ecografie, care arată dacă sarcina evoluează normal. Odihnește-te, evită contactul sexual până la consult și discută cât mai repede cu medicul tău.

O sarcină extrauterină se depistează, de obicei, între săptămânile 5 și 8 de sarcină, socotite de la prima zi a ultimei menstruații, prin ecografie transvaginală și dozarea beta-hCG. Semnele de alarmă sunt durerea pe o parte a abdomenului, sângerarea vaginală și amețelile. Sarcina extrauterină este o urgență medicală, așa că mergi imediat la spital dacă ai aceste simptome.

Cea mai frecventă cauză a pierderii unei sarcini în primul trimestru sunt anomaliile cromozomiale ale embrionului, care nu pot fi prevenite. Alte cauze pot fi: vârsta înaintată a mamei, problemele cu tiroida, diabetul necontrolat, malformațiile uterine, tulburările de coagulare sau unele infecții. După două sau mai multe pierderi de sarcină, medicul ginecolog îți poate recomanda investigații.

Dacă ești însărcinată și ai mâncărimi în zona genitală, cauza cea mai frecventă este candida, mai des întâlnită în sarcină din cauza modificărilor hormonale. Nu lua tratamente din proprie inițiativă: în sarcină se folosesc doar anumite medicamente, de obicei locale. Discută cu medicul ginecolog pentru un tratament sigur.